În regiunea autonomă Găgăuzia, bugetul local traversează o criză subtilă, dar resimțită direct de cetățeni. În doar doi ani de mandat al bașcanei Evghenia Guțul, baza de impozitare a scăzut dramatic, cu aproape 22 de milioane de lei. În 2023, companiile locale aduceau la buget 143 de milioane de lei, iar în prezent contribuția lor s-a redus la doar 88 de milioane. Această diminuare a veniturilor fiscale a forțat autoritățile să transfere povara fiscală pe umerii oamenilor, majorând impozitul pe venitul persoanelor fizice cu 10 milioane de lei.
Deputatul Alexandr Tarnavschi avertizează că această realitate are consecințe grave asupra dezvoltării economice și sociale: investițiile străine sunt stagnante, programele pentru tineri sunt aproape blocate, iar proiectele locale de infrastructură sau de sprijin comunitar se desfășoară cu mari dificultăți. Economia regiunii se bazează tot mai mult pe veniturile directe ale populației, în loc să fie susținută de mediul de afaceri privat, care în mod tradițional ar trebui să fie motorul creșterii.
Experții subliniază că această tendință afectează încrederea antreprenorilor în autoritățile regionale și în stabilitatea economică. Reducerea impozitelor pentru companii era menită să stimuleze investițiile și crearea de locuri de muncă, însă, în lipsa unui plan coerent și a unui dialog cu Chișinăul, măsura a produs efectul contrar. Locuitorii simt direct povara fiscală, iar mulți semnalează scăderea nivelului de trai și dificultăți în acoperirea cheltuielilor de bază.
Pe lângă aspectele economice, tensiunile politice amplifică frustrarea localnicilor. Conducerea Găgăuziei, afiliată lui Ilan Șor, a adoptat o abordare confrontatională față de autoritățile centrale, ceea ce complică accesul la fonduri și sprijin suplimentar pentru regiune. În lipsa dialogului și a parteneriatelor constructive, nota de plată pentru aceste decizii politice ajunge direct la cetățeni, sub formă de taxe mai mari și servicii publice insuficiente.
În concluzie, Găgăuzia se confruntă cu o provocare majoră: echilibrul bugetar și dezvoltarea economică depind în prezent de cetățeni, nu de companiile locale, iar această realitate pune în pericol stabilitatea și bunăstarea comunității pe termen lung.
