Răpirea Basarabiei din 1812 este o afacere mai complicată în cadrul împărţirii Europei între împăraţii vremii, Napoleon şi ţarul Alexandru I. Volumul pe care îl pregătesc împreună cu Ion Gaidău va conţine traduceri din franceză ale documentelor din colecţia realizată în anul 1900 de Dimitrie A. Sturdza şi C. Colescu-Vartic „Acte şi documente relative la istoria renascerei României”. Cartea va fi dedicată academicianului Florin Constantiniu care a încetat din viaţă pe 15 aprilie 2012.
Înainte de apariţia volumului promis vă propun două documente. Primul este o notă care rezumă convorbirile dintre ministrul de externe rus contele Rumianţev şi ambasadorul francez la Petersburg, de Caulaincourt. Cei doi împărţeau cu lejeritate întreaga Europă pentru stăpânii lor. Al doilea document redă discuţia dintre ambasadorul francez Caulaincourt şi ţarul Alexandru I referitor la modul în care trebuia făcută împărţeala. Un dialog între doi bandiţi care împart ceva ce nu le aparţine. Întorsăturile de frază şi limbajul diplomatic cu greu ascund ticăloşia jafului. Discuţia dintre ambasadorul francez şi ţarul rus de la 1812 îmi aminteşte foarte mult de dialogul dintre Hitler şi Stalin, coordonatele împărţirii sunt identice.
Notă dictată de contele Rumianţev d-lui de Caulaincourt, rezumând dezbaterile lor asupra împărţirii Imperiului Otoman la 9 martie 1808, Petersburg.
În ideea tratatului de alianţă: Rusia va primi Moldova, Basarabia, Valahia şi Bulgaria; Franţa va primi Albania, parte din Bosnia, Moreea şi Candia; Austria, Croaţia şi o parte din Bosnia. Serbia va fi independentă şi dată unui prinţ din casa de Austria sau unui alt prinţ străin căsătorit cu o mare ducesă a Rusiei.
În ideea marii împărţiri: Rusia va primi Moldova, Basarabia, Valahia, Bulgaria şi o parte din Rumelia, frontiera rusă urmând să treacă prin cea a Bulgariei prin cea actuală a Serbiei până la lanţul muntos care trece pe lângă Traianopolis de acolo râul Mariţa urmând să servească drept frontieră a acestei puteri până la mare. Franţa va primi Bosnia, Albania, Moreea, Candia, Ciprul, Rodosul, toate insulele arhipelagului, Smirna, Siria şi Egiptul. Austria va primi Serbia în stăpânire deplină ca provincie austriacă, Macedonia până la mare, mai puţin părţile pe care Franţa le poate dori pentru a-şi fortifica frontiera sa din Albania, într-un mod asemănător cu ce va dori această putere la Salonic. Va fi trasată o linie de la Scopia până la Orfana prin care frontiera austriacă va ajunge la mare. Croaţia, chiar dacă nu s-a vorbit despre ea va putea aparţine Franţei sau Austriei, după cum va dori împăratul Napoleon. Fie că va fi adoptată una sau alta dintre aceste idei, cele trei puteri vor contribui la o expediţie în Indii, Rusia nu pretinde nimic în Indii pentru cooperarea sa.
CONTINUAREA ARTICOLULUI PE WWW.1812.MD
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
