Alexis Tsipras, şeful partidului radical de stânga Syriza, care a creat o mare surpriză la alegerile recente, câştigând locul doi în alegerile parlamentare din Grecia, a respins planul de austeritate al Berlinului, numindu-l „barbar” şi „neproductiv”.

În mod ironic, el conduce un BMW, o maşină de marcă a nemţilor, şi nu se poate împăca cu ideea că Greciei i-ar fi mai bine să iasă din zona euro şi să scape de recesiune, notează The Telegraph. Şomajul în rândul tinerilor eleni l-a depăşit pe cel al spaniolilor, ajungând la 53,8%.

Sistemul bancar este în insolvenţă, creditele se prăbuşesc, ieşirile de capital se înmulţesc, iar afacerile care dau faliment cresc pe zi ce trece. Cât timp Grecia va rămâne în euro, nu există vreo modalitate prin care să stimuleze creşterea economică.
Însă odată cu alegerea lui Francois Hollande în funcţia de preşedinte al Franţei, Tsipras speră că austeritatea va fi înlocuită cu expansiunea fiscală.

În mod cinic, Grecia foloseşte aceeaşi carte pentru a câştiga concesii, mai scrie publicaţia citată.
Astfel, elenii ameninţă că, dacă ei vor ieşi din zona euro, atunci se va crea un haos. Însă s-au bazat prea mult pe acest lucru, mai ales că Germania începe să se obişnuiască cu această idee.

Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, este de părere că zona euro poate face faţă unei ieşiri a Greciei, ridicând presiunea asupra liderilor politici eleni care se zbat să formeze un guvern în mijlocul sentimentului tot mai ridicat împotriva măsurilor de austeritate.

Germania: Putem face faţă ieşirii Greciei din zona euro

„Riscul unei molipsiri a celorlalte ţări ale zonei euro a fost redus, iar zona euro ca un întreg a devenit mai rezistentă. Noţiunea că nu vom putea reacţiona într-un timp scurt la ceva neprevăzut este greşită”, a afirmat acesta.

Germania ar putea să-şi asume un risc şi să scoată Grecia din zona euro, susţinând că are încredere că zona euro va rezista fără statul elen şi pare că va lua decizii în acest sens.

Banca centrală, Bundesbank, ar putea permite creşterea ratei inflaţiei, tocmai pentru ca ţările partenere să îşi crească competitivitatea.
Însă este prea târziu. Această măsură trebuia implementată acum doi ani, pentru a avea efectul scontat. În prezent, naţiunile europene au un deficit enorm, care nu poate fi atenuat doar printr-o creştere uşoară a cererii din Germania.

Odată ce o ţară decide să renunţe la euro şi să se reîntoarcă la moneda naţională, contagiunea va fi imposibil de ţinut în frâu. Ieşirile de capital se vor intensifica şi se vor extinde la celelalte ţări, fapt ce va produce ruperea zonei euro.

În aceste condiţii, cea mai mare economie din uniunea monetară, nici chiar dacă va vrea, nu va mai putea salva zona euro.