Dificultățile financiare resimțite pe termen lung nu afectează doar nivelul de trai și starea emoțională, ci pot accelera declinul cognitiv și îmbătrânirea creierului. Efectele sunt asociate cu stresul cronic, lipsa predictibilității și presiunea permanentă de a acoperi cheltuielile zilnice.
Un studiu realizat de cercetătorii de la University College London arată că persoanele care s-au confruntat ani la rând cu venituri reduse sau probleme financiare au înregistrat rezultate mai slabe la testele de memorie și de procesare a informațiilor.
Cercetarea s-a bazat pe datele a 2.759 de britanici monitorizați timp de peste 70 de ani, în cadrul unei cohorte formate din persoane născute în 1946.
Participanții care au trecut în mod repetat prin dificultăți financiare în tinerețe și la maturitate au obținut, la vârsta de 53 de ani, rezultate mai slabe la testele cognitive. Ulterior, investigațiile efectuate între 69 și 71 de ani au indicat mai frecvent semne de atrofie cerebrală și alte modificări asociate îmbătrânirii creierului.
Legătura dintre nesiguranța financiară și sănătatea cerebrală s-a menținut și după ce au fost luați în calcul factori precum nivelul de educație, capacitățile cognitive din copilărie și condițiile socioeconomice în care au crescut participanții.
Creierul rămâne permanent în stare de alertă
Psihologul clinician și psihoterapeutul Ileana Ilie explică faptul că stresul financiar de lungă durată consumă atenția, energia și capacitatea de a lua decizii.
Problema nu ține doar de suma de bani disponibilă, ci și de sentimentul de control asupra propriei vieți. Două persoane care au venituri asemănătoare pot percepe situația diferit. Una poate avea un plan și sprijin, în timp ce alta poate trăi permanent cu teama că își va pierde locul de muncă, locuința sau stabilitatea.
Pe termen scurt, presiunea financiară poate determina o persoană să devină mai atentă și să caute rapid soluții. Atunci când starea se prelungește, sistemul nervos rămâne suprasolicitat.
Pot apărea probleme de concentrare și memorie, iritabilitate, oboseală, insomnie și dificultăți în luarea deciziilor. Unele persoane devin mai impulsive, în timp ce altele ajung să evite orice alegere de teama consecințelor.
Grijile legate de bani ocupă o parte importantă din resursele mintale. Atunci când o persoană se gândește constant la datorii, facturi și posibile pierderi, rămâne cu mai puțină energie pentru planificare, învățare și luarea unor decizii pe termen lung.
„Nu este lipsă de voință. Este supraîncărcare cognitivă”, explică psihologul.
Cine poate fi mai vulnerabil
Impactul problemelor financiare nu a fost identic în cazul tuturor participanților. Efectele mai puternice au fost observate în rândul bărbaților, al persoanelor care au copilărit în condiții socioeconomice dificile și al purtătorilor variantei genetice APOE-ε4.
Această variantă genetică este asociată cu un risc mai mare de apariție a bolii Alzheimer.
Cercetătorii consideră că rezultatele înregistrate în rândul bărbaților ar putea fi influențate de generația analizată. Mulți dintre participanții născuți în 1946 aveau responsabilitatea principală pentru veniturile familiei, iar această presiune ar fi putut amplifica efectele stresului financiar.
Un rol ar putea avea și unele comportamente nesănătoase, precum fumatul sau consumul excesiv de alcool, întâlnite mai frecvent în perioadele de dificultate.
Cum poate fi redus stresul financiar
Specialiștii susțin că efectele psihologice pot fi limitate chiar dacă situația financiară nu se îmbunătățește imediat.
Primul pas este reducerea incertitudinii. Veniturile, cheltuielile, datoriile, termenele de plată și prioritățile pot fi notate într-un plan clar. Scopul nu este obținerea unui control perfect, ci transformarea unei amenințări generale într-o problemă care poate fi gestionată treptat.
O altă recomandare este separarea dificultăților financiare de propria identitate. Faptul că o persoană are probleme cu banii nu înseamnă că este un eșec.
Rușinea asociată dificultăților financiare îi determină pe unii oameni să ascundă situația, să amâne deciziile importante și să se izoleze. Lipsa sprijinului poate amplifica stresul și reduce șansele de a găsi soluții.
Psihologul recomandă și stabilirea unui interval concret în care persoana să se ocupe de buget, să verifice plățile, să solicite informații, să negocieze termene sau să decidă ce cheltuieli pot fi amânate.
Gândurile despre bani nu trebuie să ocupe întreaga zi. În afara intervalului dedicat problemelor financiare, sistemul nervos are nevoie de pauze reale, somn suficient, mișcare, mese regulate și contact cu persoane de încredere.
Aceste măsuri nu rezolvă automat lipsa banilor, însă pot reduce presiunea psihologică și pot ajuta persoana să ia decizii mai clare.
Rezultatele studiului sunt relevante și pentru locuitorii Republicii Moldova, deoarece arată că efectele dificultăților financiare nu se limitează la nivelul de trai. Reducerea nesiguranței economice și sprijinirea persoanelor vulnerabile ar putea contribui inclusiv la protejarea sănătății cognitive pe termen lung.
