Yemen se învecinează cu Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol din lume. Pe lângă coasta yemenită trec toate petrolierele care traversează Goful Aden în rutele lor care fac legătură între Golful Persic şi Occident.
Influenţa poziţiei geostrategice a statului arab s-a resimţit imediat după ce statele din zona au deschis bombardamentele împotriva rebelilor şiiţi, preţul petrolului urcând cu 5 procente în urmă declanşării conflictului, arată agenţia Bloomberg.
Război arab
Guvernul yemenit a cedat în faţă rebelilor Houthi, o facţiune militară a mişcării islamice şiite. Vecinii saudiţi au reacţionat brusc, la fel că şi alte state arabe din zona, lansând o serie de raiduri aeriene împotriva taberelor de rebeli din Yemen.
Dincolo de interesul Arabiei Saudite de a menţine controlul în zona, toate celelate guverne islamice sunite din regiune acuză gruparea Houthi că este o unealtă a Iranului, un stat condus de musulmanii şiiţi. "Pe când sutele de mii de barili extraşi din Yemen nu au nicio însemnătate, milioanele de barili pompate zilnic din Arabia Saudită contează foarte mult, iar Ryadul se teme de răspândirea revoltei în zona", consideră John Vautrain, expert în industria energetică şi director al Vautrain &Co, din Singapore.
Cea mai mare producţie de petrol inegistrata de Yemen a fost atinsă în 2001, când yemeniţii au extras 440.000 de barili/zi.
În ultimii ani, cifra de extracţie a coborât la 133.000 de barili, conform datelor deţinute de administraţia americană din industria energetică.
Salt brusc în piaţă
Vestea atacului declanşat de saudiţi a stârnit brusc panică în piaţă de energie. Indicele Brent a sărit cu 5,7%, ducând preţul petrolului crude la 59,71 dolari, conform datelor bursei din Londra.
WTI futures, indicele de referinţă din piaţă americană, a înregistrat acelaşi şoc, crescând cu 5,6%.
"Yemen nu este un producător important de petrol, dar este poziţionat geografic şi politic într-o zona importantă din Orientul Mijlociu", arată Ric Spooner, streg şef la CMC Markets în Sydney.
Poziţia geografică a Yemenului permite controlul total al strâmtorii Bab el Mandeb, al patrulea mare punct de tranzit de pe glob al petrolului.
3,8 milioane de barili sunt transportaţi zilnic prin strâmtoare.
O blocada instaurată între coasta Yemenului şi cea a Somaliei ar face imposibil pentru petrolierele din Golful Persic să ajungă la Canalul Suez şi oleoductul SUMED, împingând rutele de transport spre sudul Africii cu costuri şi perioade de livrare a încărcăturii foarte mari.
La mâna piraţilor
Canalul Suez şi oleoductul SUMED fac legătură între portul egiptean Ain Sukhna de la Marea Roşie şi Sidi Kerir, un port situat la Mediterana.
Pentru statele europene şi cele din nordul Africii, culoarul egiptean de transport al petrolului este vital, acestea neavând altă legătură directă către porturile Arabiei Saudite.
"Pe măsură ce conflictul din Yemen a escaladat dramatic a fost perceput că o ameninţare directă a transportului naval şi de petrol.
Există îngrijorarea că, pe măsură ce Yemenul devine neguvernabil, ţară se poate transformă într-o baza de operaţiuni a piraţilor din Marea Roşie", afirmă analistul geopolitic Theodore Karasik.
Agenţia de presă saudită a publicat un comunicat prin care se afirmă că forţele militare de la Ryad şi aliaţii din Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Quatar şi Kuweit au declanşat bombardamentul că urmare a unei solicitări venite din partea presedintelelui din Yemen, Abdurabuh Mansur Hadi.
Contre saudito-iraniene
În noiembrie, în cadrul Adunării Generale a statelor membre OPEC, Arabia Saudită a înclinat covărşitor balanţă în favoarea menţinerii cotelor de extracţie a petrolului, o poziţie care i-a nemulţumit pe iranieni.
"Decizia nu corespunde dorinţelor noastre", a punctat atunci reprezentantul Teheranului, ministrul Petrolului Bijan Namdar Zanganeh.
Decizia OPEC şi abundenţă petrolului din zăcămintele de şist din America de Nord au prăbuşit preţul barilului la un minim al ultimilor şase ani.
"Pe termen lung, Iranul va profită de orice ocazie pentru a întrerupe extracţia de petrol. Teheranul chiar îşi doreşte să ţină sub control Arabia Saudită şi Irakul. Este un raboi proxy pe care Iranul va continuă să îl ducă", mai spune John Vautrain.
Liderii grupării Houthi, adepţi ai ramurei Zaydi din Islamul Şiit, susţin că opereza independent de Iran şi au că scop reprezentarea propriilor interese.
sursa: business24.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
