Locotenent-colonelul de poliție Vladimir Struțescu a cumpărat în anul 2004 două terenuri de pământ arabil în Durlești de la o locuitoare a acestui orășel, pe nume Galina Ghidrașco. Femeia primise de la Primărie pământul pus în vânzare încă în 1998 și avea toate actele în regulă. Peste patru ani, polițistul i-a donat cele două loturi fiicei sale, Ina Struțescu. El spune că a prelucrat terenurile în tot acest timp, cu excepția anului 2011. Când, după această pauză, a revenit acolo, a rămas stupefiat, văzând că pe unul din terenuri creștea lucernă. Apoi a aflat că unul din loturile sale era dat în chirie de firma „AMG-AGRO Management Grup”, iar celălalt aparținea deja lui Ion Arsenii, pe atunci viceprimar de Durlești.

Polițistul a cerut atunci explicații de la primarul Nicolae Crudu, însă edilul i-ar fi spus că terenurile au fost înstrăinate legal și i-a propus altele în loc. „Am umblat după el doi ani, dar, loturile care era gata să mi le dea în schimb, erau situate fie lângă șosea, fie în rândurile de vie, fie prin râpe. La urmă el mi-a spus că, dacă nu-s de acord, pot să-l atac în judecată”, își amintește Vladimir Struțescu. Între timp, viceprimarul Ion Arsenii i-a restituit fiicei sale lotul înscris pe numele său în mod eronat, iar pe celălalt, Struțescu nu a putut să și-l întoarcă nici până astăzi. Ulterior, el a anunțat procuratura despre cele întâmplate și în prezent figurează în calitate de victimă în dosarul Primăria Durlești, intentat în 2014 contra mai multor foști angajați ai acestei instituții. Aceștia sunt învinuiți inclusiv de neglijență în serviciu, falsificare de acte și înstrăinarea ilicită a mai multor terenuri.

„Noi credeam că terenurile sunt libere”

Nu cunoaștem în detalii celelalte cazuri, dar cel puțin în privința lui Vladimir Struțescu s-a recurs la următoarea schemă. Primăria a schimbat numerele cadastrale ale terenurilor, pe care le-a atribuit apoi altor persoane. Motivul invocat de învinuiți în acest sens este că polițistul a procurat loturile cu numere cadastrale provizorii, care nu sunt înregistrate în baza de date oficială a primăriei. „Marea greșeală a dlui Struțescu este că nu și-a înregistrat tranzacțiile la Cadastru pentru a primi alte numere cadastrale. De aceea noi nu știam că aceste terenuri ale sale au fost deja repartizate și credeam că-s libere”, afirmă Nicolae Crudu.

L-am rugat pe fostul viceprimar, Ion Arsenii, să ne explice cum a intrat el în posesia terenului lui Struțescu. El ne-a spus că a primit pământul ca și angajat în sfera socială, dar nu știe unde se află, pentru că nu a mers să-l vadă. „La început mi-au propus un teren departe de casă, pe care am refuzat să-l iau. Pe urmă mi l-au dat pe acesta, dar eu nu știam că el are alt proprietar. Am primit Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren (TADDT), iar mai târziu, când am aflat că lotul aparține dlui Struțescu, i l-am întors îndată și am rămas fără nimic”, susține Arsenii. El a refuzat să ne spună cine anume i-a propus acest teren, iar în urma insistențelor noastre ne-a spus că nu-și amintește. Și Arsenii consideră că problema a apărut din cauza numerelor cadastrale convenționale.

La rândul său, Vladimir Struțescu a păstrat actele prin care Cadastru i-a înregistrat cele două terenuri cu așa-zisele numere provizorii. Și dosarele cadastrale arată că aceste imobile au avut alte numere, care au fost pe urmă modificate. Mai mult decât atât, familia Struțescu a achitat până în 2011 și impozitele pentru pământul pe care l-a pierdut. Acest lucru trezește primele semne de întrebare vizavi de declarațiile celor doi foști funcționari publici de la Primăria Durlești.

Un document inexistent, adoptat la o ședință care nu a avut loc

Dubiile cresc, dacă examinăm dosarul cadastral al celui de-al doilea teren al Inei Struțescu, care se află în proprietatea „AMG-AGRO Management Grup”. Până a fi deținut de firmă, acest lot, care cuprinde un hectar de pământ, a fost vândut în repetate rânduri, în timp scurt, ceea ce ne amintește despre schema de „ștergere a urmelor”, utilizată de regulă în cazul imobilelor preluate ilegal de la proprietarii de jure al acestora. Scopul urmărit în asemenea cazuri este ca ultimul cumpărător să fie recunoscut drept unul de bună credință.

Astfel, pe 15 august 2008, Primăria Durlești a perfectat un alt TADDT pentru acest teren pe numele Lidiei Mircea. Falsurile în cazul respectiv sunt aproape evidente. În primul rând, Titlul arată că femeia a primit terenul în baza deciziei Primăriei Durlești nr. 4 din 5 martie 1998. Însă, potrivit Serviciului municipal de arhivă Chișinău, Primăria nici nu s-a întrunit în ședință în acea zi, iar în procesele-verbale ale ședințelor din zilele anterioare sau posterioare acestei date nu s-a discutat nimic despre Lidia Mircea. La rândul său, Nicolae Crudu nu exclude că o parte din documente au fost arse de către cei care au împărțit terenurile de la bun început sau au fost rupte, sau au dispărut.

În al doilea rând, Titlul avea numărul 23095. Însă, potrivit Primăriei Durlești, în registrul deținătorilor de terenuri al instituției nici nu figurează vreun Titlu cu acest număr. În al treilea rând, Nicolae Crudu susține că Mircea ar fi avut un titlu provizoriu pentru acest teren, dar a refuzat să ni-l prezinte până la încheierea procesului de judecată în privința sa. Însă, potrivit lui Victor Mocanu, avocatul lui Struțescu, un asemenea act lipsește din dosar și, cel mai probabil, nici nu există. Cu atât mai mult, cu cât în anii ’90 Primăria elibera titluri provizorii persoanelor sau rudelor celor care și-au dat pământurile la formarea colhozurilor. Or, Lidia Mircea nu putea pretinde la vreun lot în Durlești, deoarece ea s-a mutat aici cu traiul în anul 1978, locuind până atunci în satul Zăzulenii Vechi, raionul Ungheni.

Această femeie a decedat în 2012. Fiul său Nicolae Paladi ne asigură că mamă-sa nu a avut pământ în Durlești.

Cucoș de la Vadul lui Vodă în vizită la primar

Peste numai zece zile după ce ar fi primit Titlul, pe 25 august 2008, Lidia Mircea l-ar fi împuternicit printr-o procură să vândă terenul pe un oarecare Nicolae Cucoș. Au trecut două luni după aceasta și, pe 18 octombrie 2008, Cucoș a înstrăinat lotul Dianei Crudu, fiica fostului primar de Durlești. Peste alte șase zile, pe 24 octombrie 2008, Diana i-a vândut terenul unei tinere, Ecaterina Zuba, care peste o lună, pe 12 noiembrie 2008, i l-a vândut lui Ion Scobici, juristul „AMG-AGRO Management Grup”. În decembrie a aceluiași an, acesta a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu firma la care activează.

Am încercat să aflăm cine sunt oamenii implicați în această schemă și cu ce scop ei vindeau terenul imediat după ce îl cumpărau. Nicolae Cucoș este domiciliat oficial într-un apartament din or. Vadul lui Vodă, în care nu a locuit niciodată. Nadejda, proprietara acestui imobil, ne-a spus că a privatizat apartamentul în 1989, dar nu a auzit de Cucoș nici cu spatele. „Primeam niște scrisori cu acest nume, dar le întorceam la poștă. Nu știam că el are viză de reședință în casa mea”, ne-a spus Nadejda.

Am aflat o altă adresă la care ar putea fi găsit Nicolae Cucoș, însă aceasta s-a dovedit a fi inexistentă. Dintre toți cu care am vorbit la acest subiect, numai Nicolae Crudu ne-a spus că-l cunoaște pe acest om. Întrebat cum a ajuns Diana Crudu să ia parte în tranzacțiile cu acest teren, fostul edil ne-a răspuns: „Cucoș locuia atunci la Durlești și, împreună cu alții, vindea și cumpăra pământ. Era mahalagiu cu Lidia Mircea și a venit cu ea la mine. M-au rugat să-i ajut să vândă terenul și eu i-am spus Dianei să-i ajute. Așa făceau întotdeauna cei care cumpărau terenurile – le treceau prin trei-patru persoane, pentru ca ei să fie cumpărători de bună credință. Noi nu știam că sunt probleme cu lotul ăsta, dar ei se asigurau astfel”, a menționat Crudu. Pare cam suspect și faptul că un primar și-ar implica fiica pentru a veni în ajutorul unui om pe care nu-l cunoaște prea bine, dacă nu ar ști exact în ce scop este efectuată tranzacția în cauză… Sau poate că edilul știa din start cine va fi ultimul cumpărător?

„Verișorul l-a cumpărat pentru cineva pe numele meu”

Cu Ecaterina Zuba, care a cumpărat terenul de la Diana Crudu, a discutat atât Vladimir Struțescu, cât și TIMPUL. Neștiind că polițistul este proprietarul terenului, ea a recunoscut că nu are habar unde se află terenul din Durlești, pe care l-ar fi cumpărat la rugămintea lui Ion Scobici, care îi este verișor. „Nu l-am cumpărat eu. Verișorul l-a cumpărat pentru cineva pe numele meu și eu doar l-am ajutat. Am fost cu el la notar și am semnat documentele, după care eu n-am mai făcut nimic”, a spus Zuba. Ea a precizat că nu a primit niciun ban pentru această tranzacție. Întrebată dacă ulterior a vândut terenul, Ecaterina i-a spus polițistului că de aceasta s-a ocupat Scobici.

Solicitată de TIMPUL, Zuba a fost mult mai rezervată. Ne-a spus că nu o cunoaște pe Diana Crudu și că a fost de două ori la notar, fiind însoțită de „o persoană care m-a ajutat să cumpăr acest teren”. La un moment dat, ea a închis telefonul.

„E interes comercial și nu se divulgă”

La rândul său, Ion Scobici afirmă că verișoara sa o cunoaște pe fiica fostului primar de Durlești. De fapt, juristul spune că el a procurat mai multe terenuri din această localitate care aparțin în prezent firmei pentru care muncește, din motivul că oamenii nu voiau să-și înstrăineze terenurile către persoanele juridice. La început, el ne-a spus că nu o cunoaște pe persoana de la care a cumpărat terenul și despre care a aflat dintr-o bază de date. Înțelegem că vorbea despre verișoară-sa. Apoi Scobici a adăugat că ar fi aflat că acea persoană a cumpărat terenul de la cineva din Durlești. Și că atunci el ar fi contactat-o pe fosta proprietară, de la care ar fi aflat că aceasta și-a vândut terenul… Nu e prea clar de ce a fost cazul să o apeleze pe Diana Crudu, căci înțelegem că despre ea e vorba, dacă aceasta deja înstrăinase terenul. Și nu unui străin, ci însăși verișoarei lui Scobici. Când l-am întrebat cine este persoana din Durlești, juristul ne-a spus că nu ține minte, dar când i-am spus că vorbește despre Diana Crudu, el și-a amintit îndată că ea este.

În cadrul aceleiași discuții, când a înțeles că știm despre relațiile sale de rubedenie cu Ecaterina Zuba, Ion Scobici ne-a spus că el a aflat din baza de date că terenul îi aparținea Dianei. Și că, fiind la curent cu faptul că verișoară-sa, care era studentă la acea vreme, dorea să investească într-o afacere, el ar fi sfătuit-o să bage bani în terenuri. L-am întrebat ce interes putea să aibă ea pentru a investi într-un imobil pe care imediat i l-a vândut lui. „Ea a câștigat o mică parte, dar ăsta e interes comercial și nu se divulgă”, ne-a răspuns juristul.
Scobici ne-a mai spus că „AMG-AGRO Management Grup” a cumpărat peste 50 de hectare în Durlești, dar numai acest teren se află în litigiu. „Dacă am fi știut că există probleme, vă dați seamă că nu l-am fi cumpărat”, a precizat el.

La rândul său, Oleg Zabica, cel care a reprezentat firma în tranzacția cu Scobici, afirmă că nu știe cine au fost proprietarii terenului până la acea dată. „Dacă cineva vrea să șteargă urmele, să le șteargă, dar noi suntem cumpărători de bună credință. Am fost jucători cinstiți și n-am umblat cu fofârlica”, a punctat Zabica.

„Nu știam că terenul a fost preluat ilegal”

„AMG-Agro Management Grup” a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat pe 11 martie 1996. La momentul efectuării tranzacției cu terenul lui Struțescu, firma avea un capital social de 25 mln de lei și avea ca fondator firma „AMG-Invest”, iar ca administrator – pe Vladislav Chetrar. „AMG-Invest” SRL, înregistrată în 2005, este administrată de milionarul moldovean Nicolae Ciornîi, care este și fondator al firmei, împreună cu fiicele sale Elena Chetrar și Natalia Cecetova. Potrivit site-ului Wikipedia, Ciornîi este patronul clubului de fotbal „Zimbru”, vicepreședintele companiei „Lukoil” și acționarul principal al unui important producător de vinuri.

Vladislav Chetrar este ginerele lui Nicolae Ciornîi. Potrivit presei române, Chetrar este importator de biocombustibil în România și derulează afaceri peste Prut prin compania „Bioromoil”, controlată de el în totalitate. În anul trecut, el era acuzat de DNA de dare de mită și cumpărarea influenței funcționarilor statului. În 2008, când Chetrar conducea „AMG-AGRO Management Grup”, acest holding a cumpărat circa 10 mii de hectare de pământ în RM pentru afaceri agricole. În prezent, firma este condusă de Ciornîi.

Apropo, terenul Inei Struțescu, care a ajuns în proprietatea firmei, a fost ipotecat la băncile „Moldova-Agroindbank” (MAIB) și „Moldinconbank” în temeiul mai multor contracte pentru suma totală de peste 300 de milioane de lei. Potrivit lui Ion Scobici, holdingul a garantat restituirea acestor credite prin mai multe bunuri imobile, prețul cărora coincide cu revendicările instituțiilor bancare în raport cu suma împrumutată. Menționăm că, din 2013 Nicolae Ciornîi a fost vicedirector al Consiliului băncii „Moldova-Agroindbank”, iar în ultimul an și-a pierdut această funcție. Am putea admite că acțiunile sale fac parte din cele 41 la sută de acțiuni, care în 2016 au fost iradiate din registrul proprietarilor MAIB, prin decizia Băncii Naționale. Respectiv, deținătorii acestor pachete de acțiuni au fost expropriați. Potrivit lui Veaceslav Negruța, fostul ministru al Finanțelor, această decizie a fost luată din cauza lipsei de transparență a acționariatului. „Mai bine zis, nu era clar cine este beneficiarul final al acestor acțiuni. Prin această procedură trec acum toate băncile din RM, conform memorandumului cu FMI. Or, Banca Națională vrea să fie sigură până la un procent cine sunt beneficiarii finali al acțiunilor din băncile comerciale”, comentează Negruța.

Nicolae Ciornîi susține că a aflat pentru prima dată de la noi că holdingul său deține un teren care se află în litigiu. El ne-a rugat să revenim a doua zi, pentru a reuși să se documenteze în această privință. „Am aflat de la băieții mei că noi am fost al cincilea cumpărător și nu avem nicio problemă cu asta. Noi am făcut totul legitim. Nu știu cine-i Crudu, nici n-am știut”, ne-a spus el în ziua următoare.

„Noi trăim în lumea minunilor, dar eu nu cunosc nimic”

Ex-primarul Nicolae Crudu ne asigură că el nu se ocupa de repartizarea terenurilor și că principalul responsabil de gafele la acest capitol este inginerul cadastral al primăriei. În această ordine de idei, apare încă un detaliu foarte interesant, și anume că TADDT pentru Lidia Mircea a fost eliberat în august 2008, când inginerul cadastral Leonid Cristal se afla în concediu, iar funcția sa era ocupată temporar de către Valentina Olan, specialist pe amenajare la Primărie. Și în aceeași zi în care a eliberat Titlul pentru Lidia Mircea, primăria a perfectat cel puțin încă un Titlu la fel de dubios, pe numele Lidiei Munteanu. Este vorba despre o durleșteancă care susține că nu știe nimic despre acest teren, chiar dacă Crudu afirmă că lotul cu pricina i-a fost atribuit soțului ei, care era erou al muncii socialiste. Stranietatea constă și în faptul că și acest lot a fost vândut prin procură de către Nicolae Cucoș, după ce i-a fost modificat numărul cadastral. De data aceasta, cumpărătorul a fost un agent imobiliar în Durlești.

În realitate, terenul în cauză aparține unor frați, care l-au primit ca donație din partea regretatului lor tată și care de asemenea au acționat Primăria Durlești în judecată.

Contactată de TIMPUL, Valentina Olan ne-a spus că nu știe despre ce vorbim. La întrebările noastre, ea repeta același răspuns: „N-am auzit de așa ceva, nu știu nimic. Cred că mi-a fost falsificată semnătura”. La întrebarea de ce au fost modificate numerele cadastrale, ea ne-a spus că nu-și amintește nimic. Cu toate acestea, ea ne-a spus că a dat explicații la procuratură și nu a fost găsită vinovată. „Când vine omul la tine ca să-i semnezi titlul, tu nu ai baza de date pentru a verifica. Noi trăim în lumea minunilor, dar eu nu cunosc nimic”, s-a dezvinovățit Valentina Olan.

La rândul său, Leonid Cristal ne-a spus că inginerul cadastral este obligat să verifice baza de date în orice caz, fără excepție. Oricum, și el s-a eschivat să ne dea lămuriri. La fel ca Olan, Cristal ne-a spus că nu cunoaște nimic. „Eu nu am treabă cu asta, eram în concediu. Nu mă interesează ce au făcut ei”, a adăugat el.

„Eu am văzut multe murdării în viața mea și în activitatea mea de om al legii, dar atâta nerușinare nici nu m-am gândit că există. N-am nimic nici contra lui Crudu, nici contra lui Ciornîi, dar de bine de rău și drepturile mele ar trebui garantate”, consideră polițistul Struțescu.

„Am făcut 100 de tranzacții, dar am numai 30 de hectare”

Diana Crudu face afaceri agricole și deține în prezent cel puțin 95 de terenuri în Durlești, dintre care 17 sunt înscrise pe firma sa „Eldi-Co”. Ea a obținut numeroase granturi în cadrul unor proiecte inițiate de Ministerul Economiei și Ministerul Agriculturii. Taică-său afirmă că familia lor a început să cumpere terenuri în Durlești până a deveni el primar, când soția sa muncea în Italia. „Unii veneai pur și simplu și mă rugau să le cumpăr loturile, pentru că înainte ele nu interesau pe nimeni”, ne-a spus Nicolae Crudu. „Am făcut 100 de tranzacții, dar am numai 30 de hectare. Am recurs la aceasta doar pentru a-mi consolida terenurile”, a menționat Diana Crudu.

Dintre proprietățile pe care le deține, fiica primarului a cumpărat de la taică-său 28 de terenuri în 2014, după ce fostul edil a fost pus sub învinuire. Și în acest caz, Crudu afirmă că a efectuat tranzacțiile cu pricina din același motiv de consolidare a terenurilor Dianei, deși nu se înțelege care ar fi diferența dacă proprietarul acestora ar fi el sau fiică-sa.

Procurorul Alexei Axentiev consideră că procesul Primăria Durlești durează ani în șir din cauză că au fost audiate foarte multe persoane. „Nu e o cauză simplă și a fost efectuat un lucru foarte vast de acțiuni în instanța de judecată. Astăzi, cu excepția unui singur martor, au fost audiați toți. Ne apropiem deja de faza finală a cercetării judecătorești”, ne-a spus Axentiev.

Procesul Primăria Durlești, pornit în anul 2014, se află pe rol la Judecătoria Buiucani, în gestiunea magistratei Olga Cojocaru. Dosarul are circa 20 de volume a câte 250 de pagini. În el figurează 11 inculpați și circa 15 părți vătămate. În afară de preluarea ilicită a terenurilor, învinuiților li se mai incriminează că ar fi micșorat sau ar fi schimbat poziția unor loturi, sau că unele procese-verbale ale consiliului local au fost pierdute sau modificate.