Deci limbile în care e prezentat sunt: rusa şi engleza. Iar informaţiile sunt multe şi… discutabile. Sunt prezentate hoteluri, restaurante, crame, zone turistice. Apoi apar informaţii despre banii şi istoria Moldovei. Limba de stat: moldovenească. Istoria începe cu secolul XIV, pomenindu-se de Principatul Moldovei (bineînţeles că nu scrie nimic despre existenţa Principatelor Române, aşa cum sunt menţionate în istorie Moldova sau Valahia), iar apoi, fără vreo referire despre legătura dintre Principate, se vorbeşte brusc de reunirea Moldovei cu România din 27 martie 1918. Re-ul ăla de la unire îi va încurca pe turiştii străini, care nu vor înţelege, din prezentarea respectivă, ce au avut în comun ţările unite, sau când au mai fost unite, dacă e reunire.

Pe scurt, ghidul acela m-a enervat cumplit din aceste două motive: lipsa limbii de stat în prezentarea statului şi istoria trunchiată. Ca să nu mai vorbim de veşnica discuţie despre limba de stat.

Să vă spun o poveste amuzantă: programele pe care noi le folosim ca să scriem pe computere au opţiune pentru limba în care vrei să ţi se verifice textul. Nu toţi cetăţenii Moldovei ştiu ce programe sunt astea, cei care au acasă un computer – ştiu. Vorbesc de indispensabilul Word. Ceea ce însă trebuie să ştie orice cetăţean e că în acest program, proiectat de străini şi folosit de majoritatea dintre noi în limba engleză, nu există limba moldovenească. Pentru Moldova există însă două opţiuni: Romanian (Moldova) şi Russian (Moldova). Aşa sunt trecute ele, cu paranteze cu tot.

Mai există şi Romanian (Romania) şi Russian (Russia).

Deci, voi ce limbă folosiţi? Moldoveneasca, limba inexistentă în programele de scriere, ci prezentă doar ca sub-dialect în dialectologia limbii române; româna, limba comună a fostelor Principate Române, printre care – conform istoriei – se numără Moldova; sau limba rusă, o limbă care s-a impus în ultimele două secole, sau – mai precis – în ultimele decade.