Ian McFarlane: „Este oare femeia din Moldova protejată împotriva violenței în propria sa familie?”

Conform informațiilor din Raportul privind Starea Populației Lumii (SWOP 2015) realizat de UFPA, Fondul ONU pentru Populație, Republica Moldova a înregistrat mari progrese în asigurarea securității fetelor și femeilor, în ceea ce privește sănătatea sexuală în contextul unor posibile catastrofe naturale majore. Totuși, la nivel individual, în Moldova, vulnerabilitatea lor este un fenomen încă existent. Bunăoară, zi de zi, reprezentantele sexului frumos sunt supuse riscurilor ce țin de sănătate și siguranță, respectiv, mai sunt multe de făcut pentru a asigura respectarea drepturilor sexuale. Despre cele mai importante concluzii din cadrul SWOP 2015 și despre pregătirea R. Moldova pentru a rezolva problemele existente, discutăm cu Ian McFarlane, reprezentantul UNFPA în Moldova.

– Domnule McFarlane, Raportul evidențiază faptul că Republica Moldova este predispusă la cutremure, precum și la alte dezastre, cum ar fi inundații, secetă, alunecări de teren și condiții meteo extreme. Cât de bine este pregătit sistemul de sănătate al R. Moldova pentru a elimina consecințele unor astfel de calamități naturale?
– Vestea bună este că Moldova, în pofida poziționării geografice, este bine pregătită pentru a proteja femeile și fetele în ceea ce ține sănătatea reproductivă în caz de dezastru natural sau umanitar. Pe parcursul mai multor ani, UNFPA a asistat la creșterea capacității și cunoștințelor Ministerului Sănătății, dar și ale altor instituții vizate. Moldova este bine echipată cu un set de legi și politici care abordează atât pregătirea pentru dezastre, cât și capacitatea de a acționa la fața locului. Coordonarea situațiilor excepționale îi revine Centrului Republican de Medicină a Calamităților, care este de asemenea un membru cheie al Grupului de Lucru pentru Sănătatea Sexuală și Reproductivă (SSR)

– Raportul privind Starea Populației Lumii a identificat în conflictul transnistrean o sursă de instabilitate pentru Moldova. Nu credeți că, UTA Găgăuzia și Bălți, unde se înregistrează constant tendințe de separatism, reprezintă același pericol ca regiunea transnistreană?
– Riscurile cărora trebuie să le facă față Moldova sunt, în primul rând, generate de poziționarea sa geografică, fiind situată într-o zonă activă seismic. Conflictul nerezolvat ce privește statutul Transnistriei este notat în raport ca o sursă de instabilitate generală.

Raportul oferă exemple ce țin de circumstanțele umanitare în care se află femeile și fetele, chiar și la nivel individual. De exemplu, închipuiți-vă că o femeie trebuie să nască, însă în satul ei se trag focuri și nu are nicio legătură cu vecinii, prietenii sau instituții medicale. În așa situații femeia este nevoită să nască singură. Bine, la noi nu se trag focuri, dar putem noi oare asigura accesul la servicii de sănătate calitative pentru toată lumea?

Imaginați-vă o adolescentă într-o tabără pentru imigranți. Pe timp de noapte, se duce afară, la toaletă, și un om o atacă. Ea nu are de unde să ceară ajutor. În Moldova nu avem tabere de acest gen, dar oare este în siguranță și protejată împotriva violenței fiecare femeie în propria sa familie?

Imaginați-vă că o femeie merge la clinica locală, după medicamente care previn transmiterea HIV pruncului său, dar găsește spitalul în ruine, în urma unui cutremur puternic. Noi n-am avut de mult parte de un cutremur major, dar oare au cetățenii deplină încredere și acces la serviciile cu privire la HIV? Sunt discriminarea și dezinformarea niște bariere?

– În cadrul raportului privitor la Moldova s-a vorbit mai mult despre sănătatea și siguranța femeilor și fetelor din R. Moldova. Asta deși sunt și alte grupe de risc în societatea noastră, precum copiii și bătrânii. Cum explicați acest fapt?
– Raportul se concentrează în special pe fete și femei pentru că riscurile și vulnerabilitățile lor în lumea noastră predispusă crizelor umanitare și naturale sunt nespus de înalte, iar serviciile și ajutorul de care ar putea să aibă acestea parte sunt foarte puține și joase. Sunt două lucruri care vă vor convinge că trebuie să ne focusăm pe adolescente și femei.

În primul rând, astăzi, la nivel global, circa trei cincimi din toate decesele maternale au loc în situații umanitare, precum tabere de refugiați, din cauza absenței condițiilor de bază necesare securității unui nou-născut.

În al doilea rând, în fiecare zi, 507 femei și adolescente mor din cauza unor complicații apărute în timpul sarcinii sau la nașteri în situațiile de crize umanitare. În fiecare zi, aceste decese ar fi putut fi prevenite prin furnizarea serviciilor de sănătate reproductivă și sexuală.
În pofida faptului că sistemul de sănătate din Moldova este pregătit pentru crize umanitare, în contextul cotidian, femeile și fetele trebuie să facă față zilnic unor crize și vulnerabilități personale, precum sănătatea și siguranța lor. Prin urmare, mai avem de lucru în ceea ce ține de asigurarea echității și a drepturilor tuturor, precum și de asigurarea că noile oportunități sunt pe deplin valorificate în cadrul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Desigur, de asemenea, Republica Moldova trebuie să evalueze vulnerabilitatea tuturor grupurilor și să depună eforturi pentru a avea o societate mai incluzivă în care toată lumea contează.

– Dacă Moldova este bine pregătită pentru a asigura protecția femeilor și fetelor în cazul unui dezastru major, cât de nepregătită este să-i protejeze pe bărbați?
– Asigurarea, în același timp, a unei protecții egale a bărbaților și femeilor și a accesului lor la servicii de sănătate este un obiectiv incontestabil. Totuși, femeile și fetele adolescente sunt cele mai afectate în vremuri de criză, războaie și dezastre naturale din întreaga lume.

– Vă mulțumesc pentru interviu!