"Ideea că acest proces migraţionist este soluţia mult aşteptată la criză demografică a Europei este naivă. Este că o ciorbă reîncălzită şi servită încă o dată europenilor care au refuzat-o cu ani de zile înainte. E vorba despre dezbaterile europene de pe vremea când se speră că Turcia are şanse să se integreze.
Argumentul principal era cel demografic. Tânăra naţiune turcă ar fi fost soluţia la îmbătrânita Europa care se reproduce tot mai puţin. Şi dacă tot ai această criză demografică şi deficit de forţă de muncă, ce soluţie mai bună decât Turcia! Cam aşa sună argumentul… A fost complet neconvingător politic, în ciuda raţionalităţii lui. Iar cei care l-au respins primii au fost tocmai liderii Europei, respectiv, Franţa şi Germania. Şi nu numai ei. Şi ce se întâmplă acum cu integrarea Turciei ştim bine.
Iar dacă europenii au respins acest argument când a fost vorba despre turci, de ce credem că l-ar acceptă azi când e vorba despre o populaţie mult mai puţin europeană decât turcii? A miza orbeşte pe "raţionalitatea" europenilor este, până la urmă, iraţional. Politică are raţionalitatea ei, de care raţiunea nu ştie – dacă ar fi să-l parafrazăm pe Pascal", a declarat, pentru Ziare.com, Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române (ISPRI) şi preşedintele Fundaţiei Universitare a Marii Negre (FUMN).
O oportunitate pentru România
Şi România se confruntă cu o scădere demografică importantă, iar autorităţile ar trebui să ia măsuri, mai ales că există o conjunctură favorabilă.
"Ceea ce am spus pentru Europa este perfect valabil şi pentru România. (…) Din păcate nu avem o viziune în această chestiune, dar nu numai în asta. O ţară înconjurată de români, cel puţin parţial, dar care nu îşi poate compensa deficitele demografice este de compătimit. Pentru prima dată, poate, în istorie, românii din jurul României – R. Moldova, Ucraina, Serbia – trăiesc şi subiectiv şi obiectiv mai prost decât cei din România.
I-a întrebat cineva dacă nu i-ar tentă un alt tip de relaţionare cu România? Nu e vorba doar de cetăţenie română, ci de măsuri active, de posibilităţi, proiecte, burse, strategii de implicarea lor în piaţă muncii din România, fie şi prin migraţie temporară. Asta într-o prima instanţa", a explicat Dan Dungaciu.
Directorul ISPRI a dat şi un exemplu mai mult decât concludent.
"Un important CIO al unei companii IT îmi spunea că nu găsesc destui tineri în România pe care să îi poată absorbi această industrie. L-am întrebat dacă ştie câţi absolvenţi de profil există în R. Moldova. Nu ştia. Nu era obişnuit să gândească în acesta paradigmă", a afirmat acesta.
Prin urmare, autorităţile de la Bucureşti ar trebui să vadă ce oportunitate există pentru îmbunătăţirea situaţiei demografice în România.
"Nu e vorba doar despre industria IT. Este vorba şi despre cei de vârstă a două, asistente, medici (câţi dintre basarabeni nu ar preferă, totuşi, spitalele din România?), oameni din construcţii disponibilizaţi acum din Rusia blocată de criză etc. Iar Rusia în criză economică lasă disponibilă o cantitate importantă de forţă de muncă vorbitoare de limba română şi care nu are unde se duce.
E plauzibil că, pentru unii, România să fie o ţintă mai frecventabilă decât UE, unde distanţă geografică şi diferenţa lingvistică contează. Nici Republica Moldova, nici Ucraina, nici Serbia nu se vor redresa curând, iar oportunităţile pe care le poate oferi România nu trebuie neglijate. E un potenţial enorm de forţă de muncă şi de populaţie, dar trebuie pus în mişcare.
Nimeni nu pare însă să se gândească la acest tip de imigraţie selectivă pe care România o poate face. Lipsa de viziune aduce după sine lipsa de proiect. De aici la ‘soluţii’ de genul – migraţia din Orientul Mijlociu că soluţie demografică pentru Românie – nu mai e decât un pas. Dar e un pas greşit", a conchis Dan Dungaciu.
Sursa: ziare.com
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
