Deci, dacă-i musai, cu plăcere. Emisiunile culinare sunt de două feluri: cele care te bagă total în ceaţă, emisiuni cu mari şi pricepuţi bucătari care folosesc ingrediente exotice de care nici dracu` n-a auzit, iar orice tentativă de a executa reţeta va eşua lamentabil. Astea intră în zona artei, mai bine te bucuri de privelişte decât să încerci aşa ceva acasă. În cealaltă categorie sunt emisiunile pentru oameni normali care te învaţă cum să faci din rahat bici. Astea îmi plac. Le urmăresc, pentru că îmi dau idei bune, realizabile, cu ingrediente normale pe care le găseşti şi la tine în frigider, şi pe tarabe la piaţă, cu preţuri rezonabile.
Îmi pare tare rău că în anii de criză acţiunea „a face mâncare” şi noţiunea „artă culinară” se despart definitiv şi irevocabil. Un divorţ dureros. Nu mai au nicio legătură, nu îşi mai vorbesc, precum foştii soţi certaţi grav. Păcat. Puţină artă în farfuria cu tocană n-ar strica. Pentru multe femei a face mâncare e un chin. În primul rând, pentru că nu prea au din ce. Frigiderul aproape gol rânjeşte răutăcios când tu cauţi carne, ouă şi smântână, dar găseşti margarină şi oase afumate. Fă acum specialităţi din trei morcovi şi două cepe! E drept că austeritatea e prielnică pentru dezvoltarea imaginaţiei. Din cartofi pot să fac cel puţin 30 de reţete, toate bune şi gustoase şi, cel mai important, ieftine. Nevoia te învaţă. Poate dacă aveam bani mulţi, nici nu mă mai oboseam să gătesc, mergeam la restaurant şi n-aş fi descoperit plăcerea de a crea gusturi noi din nimic.
Totuşi, arta şi nevoia pot convieţui bine-mersi în oală. Cunosc femei pe care banii nu le dau afară din casă, dar care sunt artiste în bucătărie. Ele ştiu cum să drămuiască, cum să pună acel strop de drag printre legume şi condimente astfel încât produsul final să fie şi hrănitor, şi artistic.
Timpul Suplimentul Femeia
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
