CSI / RusiaExterne

În ciuda faptului că îndură zilnic bombardamentele artileriei ruse, călugării unei mănăstiri din Ucraina rămân loiali Rusiei: „Este planul lui Dumnezeu, nu al armatei ruse”

Călugării și călugărițele de la Lavra Sviatohirsk, o veche și cunoscută mănăstire din estul Ucrainei, au ales să rămână credincioși Bisericii Ortodoxe Ruse, în ciuda faptului că îndură zilnic bombardamentele artileriei ruse, arată un reportaj al cotidianului american The New York Times

Complexul extins de biserici construit pe malul râului Donețk și aflat în apropierea orașului Sviatohirsk este considerat unul dintre cele mai sfinte cinci locuri din sânul Bisericii Ortodoxe Ruse. Se află însă în linia focului armatei ruse, care își continuă asaltul în estul Ucrainei.

„Obuzele rusești, menite să distrugă pozițiile trupelor ucrainene, lovesc în mod regulat mănăstirea. Până acum, cel puțin patru călugări, călugărițe și preoți au fost uciși”, potrivit poliției ucrainene. 

Împreună cu multe dintre sutele de persoane care s-au adăpostit aici, oamenii mănăstirii rămân credincioși Bisericii Ruse și loiali „liderului” acesteia de la Moscova, patriarhul Kirill, care a binecuvântat invazia rusă, după cum au descoperit un reporter și un fotograf ai publicației The New York Times. 

Cum explică aceștia situația contradictorie în care se găsesc?

„Da, ei (soldații ruși, n.r.) bombardează mănăstirea, dar probabil doar urmează niște ordine”, le-a mărturisit sora Ioana jurnaliștilor. „Ne rugăm și pentru ei, ne rugăm să-și dea seama de ceea ce fac.”

„Simt că Dumnezeu mă va proteja aici”

Într-o dimineață, sora Ioana se ruga pe coridor când un obuz a lovit clădirea în care se afla. Cărămizi și schije au zburat în jur. A fost lovită la cap și a avut nevoie de îngrijiri medicale. Un călugăr care se află în apropierea ei a fost străpuns de o schijă și a murit înainte de a fi evacuat, a povestit călugărița.

Cei care nu supraviețuiesc bombardamentelor sunt îngropați în morminte săpate într-o curte.

Pereții bisericilor poartă urmele schijelor metalice, ferestrele sunt sparte. Găurile făcute în ziduri și craterele din curțile bisericilor atestă loviturile directe, relatează reporterii The New York Times. 

În interiorul clădirilor, pereții subsolului sunt împodobiți cu icoane ortodoxe. Oamenii care se înghesuie aici își fac cruce de fiecare dată când aud o explozie. Mulți au venit să caute adăpost împotriva bombardamentelor din satele din împrejurimi, povestesc jurnaliștii americani. 

„Simt că Dumnezeu mă va proteja aici”, a spus Volodimir Slipuchenko. Dar în timp ce bubuiturile răsună afară, Slipuchenko adaugă șovăielnic: „De fapt, nu știu dacă sunt cu adevărat în siguranță“. O femeie își face cruce și murmură: „Doamne, salvează-ne!”

„300 de civili, inclusiv aproximativ 60 de copii, se adăpostesc în mănăstire”, potrivit președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski. 

Poliția regională spune că este imposibil să încerce evacuarea copiilor deoarece drumul de acces este bombardat în mod regulat.

Spiridon (Yankovenko), unul dintre călugării mânăstirii Sviatohirsk Lavra, pe un pat de spital din Kramatorsk, pe 3 iunie 2022

„Evită să se confrunte cu realitatea”

Distrugerea acestui loc va reverbera probabil în politica creștin-ortodoxă, cred jurnaliștii americani. Schisma post-sovietică a bisericilor ruse și ucrainene reprezintă un fundament religios al războiului. Biserica Ucrainei și-a afirmat independența, dar mii de parohii din Ucraina rămân loiale patriarhului de la Moscova. Dacă Ucraina va câștiga războiul, este aproape sigur că Biserica Rusă va fi expulzată definitiv din țară.

Între timp, multe parohii ortodoxe ruse din Ucraina și din întreaga lume au respins orice alianță cu Kirill, un aliat politic al președintelui Vladimir Putin. Dar nu și călugării din Mănăstirea Sviatohirsk. 

„Își găsesc justificări pentru această alegere și încearcă să evite să se confrunte cu realitatea: aceea că Rusia a invadat Ucraina și le lovește mănăstirea”, a explicat Ihor Kozlovski, teolog și autoritate în bisericile ortodoxe din Ucraina.

Rusia dă vina pe Ucraina pentru distrugerea mănăstirilor

În ultima săptămână, linia frontului din jurul orașului Sviatohirsk a avansat la aproximativ un kilometru și jumătate de porțile mănăstirii. Artileria rusă pare să țintească un pod peste râul Donețk – la doar 15-20 de metri de zidul mănăstirii – și pozițiile ucrainene din apropiere. Dar, cu proiectile nedirijate, mănăstirea este adesea lovită.

Mănăstirea Sviatohirsk Lavra, pe malul râului Donețk

Oficialii ucraineni acuză forțele ruse că sunt nesăbuite și nepăsătoare în timpul bombardamentelor. 

„Nimic nu este sacru pentru ei. Puteau să ocolească acest loc, dar au decis, în schimb, să-și croiască drum chiar prin mijlocul lui”, a declarat Anton Gerashchenko, ministru adjunct al internelor.

În weekendul trecut, luptele au declanșat un foc care a ars Schitul Tuturor Sfinților, cea mai mare biserică de lemn din Ucraina, au declarat oficialii ucraineni. Rusia a dat vina pe forțele ucrainene pentru incendiu.

Priviți drept trădători de către naționaliștii ucraineni

Mănăstirea Lavra Sviatohirsk, care datează din secolul al XVI-lea, este un sit important din punct de vedere istoric, cultural și religios atât pentru ruși, cât și pentru ucraineni. „Este o bijuterie a ortodoxiei”, a subliniat teologul Kozlovski.

Călugării mănăstirii, care sunt priviți drept trădători de către naționaliștii ucraineni, au fost de ani întregi ferm pro-ruși, afirmând că au dreptul să urmeze calea religioasă pe care și-au ales-o, chiar dacă țara lor este în război.

Conducerea mănăstirii, de exemplu, s-a subordonat unui cleric senior din Donețk, capitala uneia dintre cele două regiuni separatiste pro-ruse din estul Ucrainei.

„Ei explică războiul spunând că este planul lui Dumnezeu, nu al armatei ruse”, spune Kozlovski.

„Nu știu cine trage. Trag de departe, nu-i văd”

„Mănăstirea a fost pentru prima dată lovită de artileria rusă în luna martie. Însă cele mai intense bombardamente au început acum două săptămâni. Mănăstirea adăpostește încă din 2014 ucraineni strămutați de conflictul dintre Ucraina și separatiștii susținuți de ruși”. 

În timpul vizitei reporterilor The New York Times, obuzele de artilerie s-au izbit cu un zgomot asurzitor într-un parc plin de trandafiri galbeni de la marginea mănăstirii. Coloane de praf și fum se ridicau spre cer, urmate de zgomotul de moloz care cădea de pe cupolele bisericii. Călugării, în veșminte monahale, alergau să se adăpostească.

Unii călugări s-au adunat pe scara care duce spre un subsol. Transpirați și cu ochii mari, se rugau ca ostilitățile să înceteze, însă au refuzat să condamne armata rusă. 

Un călugăr, fratele Prokhor, le-a spus jurnaliștilor: „Ne rugăm pentru pace în întreaga lume, astfel încât nimeni să nu mai împuște nicăieri”. Dar întrebat ce părere are despre rușii care bombardează mănăstirea, a ezitat să răspundă. „Nu știu cine trage”, a spus el. „Trag de departe, nu-i văd”.

Sursa: Libertatea.ro


1 comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.