„În MAI se fac presiuni enorme contra celor care au identificat legătura dintre gruparea Makena și gardieni”

În timpul acestui interviu, un bărbat striga cât îl ținea gura în fața clădirii Procuraturii Generale că actualii procurori ai Moldovei sunt „cei mai răi din istorie”. Nu l-am întrebat pe Pântea nimic despre acesta până am încheiat discuția, pentru ca la urmă să aflu ceva pe cât de incredibil, pe atât de haios… despre omul de afară. 

– Dle Pântea, presa a scris și scrie în continuare că ați fi cerut, prin intermediul șoferului dvs., 20 mii euro de la condamnatul Țigănaș pentru a-l scăpa de pușcărie. Dacă nu purtați nicio vină, explicați-ne clar cine ar avea interesul să vă aducă acuzații atât de grave.

– Eu n-am atras atenţie acestui subiect până când a fost impus spre cunoştinţa societăţii în mod repetat, prin diferite publicaţii care se pare că au aceeaşi sursă.

– Care e sursa?

– Sunt procuror şi trebuie să operez cu probe, însă modul de expunere şi apartenenţa publicaţiilor respective ne arată sursa. Și vina nu o poartă jurnaliştii, dar cei care îi manipulează pentru a minți opinia publică. Se doreşte cu orice preţ denigrarea imaginii mele şi, așa cum nu există alte metode de a mă aduce la condiţia respectivă, au recurs la redactarea unor scrisori anonime josnice şi murdare, care nu fac faţă nimănui. Acest lucru nu s-a întâmplat fără sprijinul unor profesionişti din domeniul operativ.

– În cazul dvs., acuzația inițială a fost făcută de însuși condamnatul Ţigănaş.

– Pe Ţigănaş l-au ales, deoarece îmi este consătean, ca și șoferul meu. Mărturiile sale în format video arată cât de evidentă a fost presiunea psihologică exercitată asupra sa. Despre aceste presiuni, inclusiv din partea colaboratorilor DIP, mi-a vorbit şi maică-sa, pe care am primit-o în audienţă. I-am spus și ei că nu mă implic în soluţionarea cazului fiului său, dar aş putea să iau măsuri pentru a-i asigura un regim de protecţie, dacă viața sau sănătatea i se vor afla în pericol. În prezent, cel puțin, ca să-și țină gura, el este foarte bine tratat în închisoare. Să ne întrebăm, totuși, de ce Țigănaș, aflându-se în detenție, n-a făcut aceste declaraţii până ca noi să începem efectiv urmărirea penală în privinţa angajaţilor DIP, care au avut legături cu gruparea criminală Moscalciuc/Makena? Și până când, în aprilie 2013, CSJ a luat o decizie definitivă în acest caz, stabilind vinovăţia a 11 membri ai grupării, condamnaţi în total la 175 de ani de detenţie pentru infracţiuni grave, deosebit de grave şi excepţional de grave? Vă daţi seama de pericolul social al grupării? O grupare criminală nu înseamnă că s-au întâlnit Petrea, Ghiţă şi cu Vasea şi au făcut o bandă. Nu, aceasta consta din mai multe reuniuni, care activa pe teritoriul tuturor penitenciarelor din RM, cu excepţia închisorii din Rusca.

– Ce rol aveau colaboratorii DIP în activitatea grupării Makena?

– În penitenciare se înregistrau acumulări de fonduri băneşti, acte de violenţă şi şantaj din partea unor deţinuţi faţă de alţi deţinuţi. Prin intermediul unor curse, cei din urmă erau estorcați de bani și alte bunuri. În loc să fie pedepsiți pentru astea, membrilor grupării li se reduceau zilele de detenţie. Lui Moscalciuc i-au fost reduse peste 200 de zile, iar unuia dintre oamenii săi – 640 de zile. Observăm că anumiți gardieni şi-au plasat responsabilitatea de asigurare a ordinii în penitenciare pe umerii grupării Makena. Statul, având penitenciarele în custodie, este responsabil pentru tot ce se petrece în ele. Fără de ştirea angajaților DIP, gruparea Makena n-ar fi putut activa. Instituția are structuri operative de documentare şi contracarare a acestui fenomen și să nu încerce ei să mă convingă că nu ştiau nimic…

– Situația descrisă de dvs. persistă în penitenciarele noastre încă din vremea sovietică. Adică, nu e ceva nou.

– Astăzi, în cele 16 penitenciare din RM, avem peste 6500 deținuți. Când omul care își ispășește pedeapsa se confruntă cu elementul criminal, revine acasă cu studii criminale. Da, situația este veche, însă eu n-am vrut să închid ochii la ea. Am ridicat problema şi la nivelul securităţii naţionale. Dar în loc ca toate instituțiile statului să-și consolideze eforturile pentru radierea acestui fenomen, cineva personifică problema, deraind de la realitatea stabilită de CSJ. Foarte mulţi angajați ai DIP îşi fac onest datoria, dar există câteva elemente care utilizează marca instituției în scopuri meschine. Actualmente, se creează impresia că eu am venit la ei acasă şi le-am făcut ordine. Și ei mă acuză: măi Pântea, de ce te-ai băgat? Eu, însă, nu am venit într-un sector privat, ci în unul public. Ideea că instituţiile penitenciare sunt un sector privat este foarte greşită, fiindcă închisorile nu aduc beneficii personale, ci urmăresc corectarea şi reeducarea unor cetățeni.

– Se pare că dvs. călcați în ograda PLDM, căruia îi aparţine Ministerul Justiţiei, în componenţa căruia intră DIP…

– Eu refuz să gândesc că DIP aparţine vreunui partid. E adevărat că am sesizat şi conducerea ministerului, ca să primesc un răspuns la care nu m-am așteptat, în care se făceau observaţii la adresa membrilor grupului de urmărire penală responsabil de dosarul Makena, adică a celor care s-au dedicat contracarării acestui fenomen. Eu nu cred că ministrul Justiției a scris aceste rânduri, ci mai degrabă cineva din consilieri l-a indus în eroare. De fapt, fenomenul Makena a fost doar documentat de către procurori, fiind identificat anterior de serviciile operative ale MAI. Când ne-am apucat noi de lucru, gruparea Makena distrugea deja probatoriul. În această cauză, învinuiții, martorii şi victimele sunt deţinuţi și, dacă cineva dădea declaraţii contra grupării, gardianul îl ducea pe Makena în celulele respective şi acesta constrângea bieții oameni să-şi schimbe depoziţiile. Iar acum, când a venit actualul viceministru de Interne (probabil, se referă la Veaceslav Ceban – n.r.), au început să se facă presiuni enorme contra colaboratorilor MAI care au identificat problema din închisori. MAI nu mai lucrează cu noi. Observi pericolul? Și eu să tac?

– Recent, aţi declarat că persoane publice au încercat să vă convingă să închideţi acest dosar. Cine sunt aceştia? V-au propus şi bani?

– Permiteţi-mi să nu răspund. Avem de a face cu o cauză penală de rezonanţă socială sporită. În afară de documentarea grupării lui Micu şi, în prezent, a grupării Makena n-au fost alte asemenea cauze penale în istoria RM. De aceea mi l-au băgat pe Ţigănaş…

– Despre implicarea dvs. în cazul Ţigănaş s-a referit nu doar presa, dar și colegii dvs. din procuratură, care au pornit un dosar penal contra şoferului dvs…

– În iulie 2013, când ei au născocit subiectul Ţigănaş, eu nu am alergat pe la redacţii cu diferite rugăminți, precum fac alţii. Despre intentarea dosarului contra şoferului meu nici n-am fost informat. Nu pretind la respectarea principiilor de colegialitate în acest sens, dar nici nu justific această activitate din umbră, care este una intenţionat organizată. Să rămână pe conştiinţa celor care au făcut-o.

– Cu toate acestea, dle Pântea, nu putem trece peste un detaliu care chiar trezeşte dubii. Dosarul şoferului dvs. a fost deschis şi gestionat de Procuratura Anticorupţie, condusă de pe atunci de Viorel Morari. Și dvs. l-aţi eliberat din funcţie pe Morari, după care dosarul a fost închis. De ce l-aţi demis?

– Să fie cea mai mare greşeală a mea faptul că nu am insistat ca dosarul să fie trimis în judecată. Nu m-am implicat în această investigaţie și procurorii responsabili n-au clasat dosarul, ci au constatat lipsa de probe ce ar dovedi declaraţiile lui Ţigănaş. Iar Morari este un angajat tânăr în raport cu mulţi colegi de breaslă, care are propria manieră de a se manifesta. Mă bucur de insistenţa sa de a face dreptate, dar acest lucru trebuie înfăptuit prin mijloace legale, având drept valoare supremă respectarea drepturilor şi libertăţilor omului. Regret că, în goana după indici în activitate, această valoare riscă uneori să fie umbrită de lipsa de profesionalism. În consecinţă, există oameni reținuți arestaţi, învinuiți, fără probe suficiente. Un asemenea indice a fost observat și în activitatea lui Morari. Mai mult, el exercita interimatul și decizia despre eliberarea sa a fost luată mai devreme, cu participarea dlui Zubco.

– Fiind consăteni cu Ţigănaş, în ce relaţii sunteţi?

– Nu-l cunosc, n-am vorbit, nici nu ne-am salutat.

– Dle Pântea, printre colegii dvs. se vorbeşte că, odată cu implementarea reformei în procuratură, veţi pierde funcţia de prim-viceprocuror general. Nu putem ignora nici aspectul politic a problemei. Doar aţi fost propus de PL, care nu face parte din noua coaliţie de guvernare… 

– Scopul vieţii mele nu este această funcție. Eu cred că am fost promovat pe criterii profesionale și m-aș bucura dacă aceleași principii ar sta și la temelia reformei în procuratură.

– Fiind o ţară condusă de o coaliţie de guvernare, decizia politică va conta oricum. PLDM, căruia se spune că-i revine acum această funcţie, ar putea să vă înainteze pe dvs.?

– Nu ştiu cui i-a revenit funcţia, dar Pântea nu-i poate reveni nimănui. Nu am fost niciodată angajat politic şi nu am îndeplinit sarcini politice.

– Dle Pântea, de ce strigă omul acela afară?

– De dimineaţă strigă. Acum vreo două zile, l-a primit dl Gurin. Am vrut să-l primesc și eu, dar se vede că nu vrea să fie ascultat. A fost rugat să intre, dar a refuzat. Are tot dreptul să protesteze, ce să-i faci?