În țara noastră nu există nicio autoritate care să certifice calitatea brichetelor.
Alegerea biocombustibilului calitativ şi adecvat tipului de cazan pe biomasă este una din condiţiile ce asigură o funcţionare eficientă a centralelor termice pe biomasă. La etapa actuală, în Republica Moldova nu există un laborator de certificare a calității biocombustibilului solid. De aceea, consumatorii nu știu de care combustibil folosesc și merg pe principiul încrederii din partea producătorului. Dar nici aceștia nu știu exact ce calitate a produselor oferă.
„Când e frig tare, ne încălzim și cu ajutorul gazului”
Din toamna anului 2014 gimnaziul din satul Nicoreni, raionul Drochia, se încălzește cu ajutorul cazanului de biomasă. Natalia Mereniuc, directorul gimnaziului, a spus că în sezonul trecut au folosit atât biomasa, cât și gazele naturale. „Când e frig tare, ne încălzim și cu ajutorul gazului, fiindcă atunci consumul este mai mare. Am verificat chiar în zilele de iarnă, timp de o zi friguroasă, cheltuielile sunt cam aceleași, fie la biomasă, fie la gaze naturale”, precizează directoarea. Pentru ultimul sezon de încălzire, instituția a folosit 17 tone de pelete, ceea ce reprezintă cam 80 la sută din cantitatea totală a combustibilului folosit. „În mare măsură simțim diferența de costuri când folosim doar biomasa pentru încălzire, dar ne-am dori ca aceasta să fie mai ieftină”, a spus femeia. Anul acesta o tonă de biomasă costă în jur de 2600 de lei.
În gimnaziul din satul Orac, raionul Leova, conducerea instituției spune că prețurile la biomasă au fost diferite decât cele preconizate. „Înainte să instaleze cazanul, se spunea că o gigacalorie va fi de aproape 900 de lei, ca după începerea sezonului de încălzire să vedem că, de fapt, costurile reale s-au ridicat la 1200 de lei. Din această cauză am acumulat datorii către compania care ne aprovizionează cu biomasă. Pentru sezonul trecut le suntem datori cu 50 mii lei”, declară Tudor Carabadji, directorul adjunct al instituției. El a mai precizat că această situație s-ar fi creat din cauza numărului mic de elevi. În această instituție își fac studiile o sută de copii, pe când în alți ani, numărul acesta se ridica la trei sute.
În satul Cupcui, la Gimnaziul „Spiridon Oglindă”, este instalată singura cazangerie din raionul Leova. Tatiana Revenco, directoarea instituției, spune că aceasta a fost instalat din banii proprii, iar cazanul pe brichete oferă o comoditate pentru instituție. „În prezent suntem foarte mulțumiți de condiții. Pentru sezonul trecut de încălzire au fost cheltuite în jur de 25 de mii de lei pe lună, mult mai puțin decât în perioada când ne încălzeam cu cărbune”, spune directoarea.
Nu avem laborator de testare a combustibilului
În țara noastră încă nu există un laborator de testare a biocombustibilului, deşi certificarea acestuia este obligatorie începând cu ianuarie 2015. Alexandru Ursul, managerul Proiectului Energie și Biomasă a declarat că în curând va fi achiziţionat din fonduri europene un echipament modern de testare a calităţii biocombustibilului solid. „Această problemă de calitate a biocombustibilului a fost identificată după ceva timp de la implementarea proiectului de Energie și Biomasă în Republica Moldova. Dar până la sfârșitul anului, sperăm să avem deja utilajele necesare și instruirea personalului în laborator, pentru a oferi produselor autohtone o certificare necesară”, a afirmat managerul proiectului. Totodată, el a specificat că în cele două laboratoare, unde este testat și analizat biocombustibilul, se efectuează doar analiza parametrilor fizici.
Ala Gădrăuțan deține o companie de fabricare a peletelor în raionul Râșcani. De trei ani aici se produc brichete din resturi vegetale. Proprietara spune că produsele sale sunt testate la Centrul Tehnic pentru Securitate Industrială şi Certificare din Chișinău, dar numai în baza parametrilor fizici, nu și chimici. „La laborator nu putem obține și informația despre calitatea brichetelor la umiditate, care de altfel joacă un rol mare procesul de încălzire”, a precizat producătorul. Ea a mai adăugat că oamenii trebuie să verifice de sine stătător calitatea brichetelor.
Recomandări pentru verificarea calităţii peletelor
Pentru a verifica de sine stătător calitatea biocombustibilului achiziționat, vă oferim câteva sfaturi de testare a calității peletelor:
– Puneţi o cantitate mică de peletă într-un pahar cu apă. Peleta bună își va păstra forma pentru o perioadă mai lungă. Dacă peleta se dizolvă imediat în apă, atunci calitatea acestuia este îndoielnică.
– Peleta calitativă este netedă şi dură la atingere.
– Peleta care se fărâmiţează la atingere are umiditate mare şi va avea eficienţă redusă la ardere.
– Peleta calitativă lasă maximum 4% de cenușă după ardere. Cenuşa rămasă este un bun fertilizator pentru plante. Volumul mare de cenuşă rămas după ardere denotă calitatea proastă a peletei.
Recomandări pentru verificarea calităţii brichetelor
– Lăsaţi brichetele pentru câteva minute în apă. Un brichete bun se va lăsa la fundul vasului şi se va dizolva mai greu. Brichetele cu densitate mică va pluti la suprafață şi se va dizolva uşor.
– Aruncaţi brichetele jos. Dacă se face uşor bucăţi, atunci are densitate mică şi va trebui să puneţi o cantitate mai mare pentru a avea căldura dorită.
– Un brichete mai puțin dens conține o cantitate mai mică de energie: arde mai repede şi degajă mai puţină căldură.
– Brichetele calitativ lasă maximum 6% cenuşă după ardere. Brichetele ce lasă multă cenuşă are capacitate calorică mică.
– Dacă evacuarea cenușii se face mai des de o dată la 4 zile, calitatea combustibilului poate fi motiv de îngrijorare.
