Despre cum gestionează autoritățile această problemă și cum sunt cheltuite fondurile externe, dar și în contextul Zilei Mondiale a Apei, am vorbit cu Valeriu Cojocaru, șeful Direcției alimentare cu apă și canalizare din cadrul Agenției „Apele Moldovei” a Ministerului Mediului al RM.
– Domnule Cojocaru, ce volum de apă consumă moldovenii?
– Pe parcursul unei zile, consumul mediu de apă în orașe pentru o persoană este de 124 de litri, iar în mediul rural constituie 50 de litri. Totuși, în ultimii cinci ani, volumul apei utilizate anual de toți consumatorii a scăzut cu circa 30 la sută. Scădere care este condiționată de declinul activității industriale, majorarea permanentă a costurilor serviciilor comunale, dar și economisirea și contorizarea apei consumate de populație. De asemenea, din tot volumul de apă realizat, peste 70 la sută este utilizat de populație, circa 20 la sută de către agenții economici și șase la sută de sectorul bugetar.
– Acum opt ani, sistemele comunale centralizate de canalizare se exploatau în 74 de orașe şi în 126 de localităţi rurale. În ce măsură s-a îmbunătățit sau, dimpotrivă, s-a înrăutățit accesul populației la sistemele de canalizare?
– În prezent, din numărul total al populației RM, peste două milioane de locuitori, adică circa 60 la sută, au acces la servicii centralizate de alimentare cu apă potabilă și în jur de 50 la sută au acces la sisteme de canalizare îmbunătățite. Mai mult, din peste 1600 de localități, 1055 de orașe și de sate dispun de sisteme publice de alimentare cu apă.
– Kaido Sirel, șeful Secţiei Operaţiuni din cadrul Delegaţiei UE în RM, declara în noiembrie trecut că autoritățile noastre trebuie să se concentreze pe extinderea sistemului centralizat de apă şi canalizare în beneficiul populaţiei, odată ce au fost alocate fonduri în particular pentru acest domeniu. Cum are loc, în prezent, absorbția acestor fonduri?
– În domeniul alimentării cu apă și canalizare se finalizează creditul Băncii Mondiale, în jur de 14 mln. dolari. Astfel, în șase localități ale R. Moldova s-au reabilitat sistemele de alimentare cu apă și canalizare – Ungheni, Bălți, Soroca, Orhei, Florești și Căușeni. Tot anul acesta se finalizează stația de epurare a apelor reziduale prin tehnologia zonelor umede (ZUC) la Orhei. Va fi cea mai mare stație de epurare a apelor reziduale prin această metodă din Europa. Construcția, care va fi finalizată la sfârșitul verii, este finanțată de către Comisia Europeană printr-un grant de 2,8 mln. euro și 1,8 mln. euro de la Fondul Ecologic Național. Un alt proiect este cel din cadrul Programului Compact „Tranziția la agricultura performantă”, care își propune reabilitarea a 11 sisteme de irigare cu suprafața terenurilor agricole de peste 15 mii ha în peste 30 de localități din țară. Costul este de 102 mln. dolari, finanțat de Corporația „Provocările Mileniului”, SUA, iar perioada de implementare este 2012-2015.
– Termenul de funcționare a sistemelor comunale de alimentare cu apă și canalizare din localitățile țării a fost depășit cu 30-45 de ani, având un înalt grad de coroziune și cauzând pierderi semnificative de apă. Drept urmare, ce acțiuni se întreprind pentru reabilitarea și dezvoltarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă?
– În acest sens, conform Programului de alimentare cu apă și canalizare, este nevoie de mari sume de bani pentru a implementa acest program. Cu bugetul propriu nu am putea ieși din această situație, însă, grație granturilor, creditelor europene și de la Banca Mondială, vom reuși. Spre exemplu, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții (BEI) și din partea Facilității de Investiții pentru vecinătate (NIF) a UE ne-au acordat un credit în valoare de 30 mln. euro, dintre care 10 mln. NIF le oferă ca grant, pentru a reforma serviciile de alimentare cu apă și canalizare în localitățile Florești, Ceadâr-Lunga, Hâncești, Orhei ș.a. Până în prezent, se construiau doar sisteme de alimentare cu apă, dar, conform normelor europene, trebuie să construim și sisteme de canalizare, și stații de epurare, care să lucreze nu doar la partea mecanică, dar și la cea biologică, deoarece evacuăm într-un râu apa neepurată și asta nu e bine.
– Care regiune a țării dispune de cele mai multe sisteme de alimentare cu apă și canalizare?
– Se preconizează să facem operatori regionali. Drept urmare, apeductul Soroca-Bălți, pentru care se elaborează un studiu de fezabilitate și pentru care BERD a oferit un grant de 1,2 mln. euro, va deveni un operator regional, care va alimenta zona de nord și, prin acest parteneriat public-privat, să fie conectate cinci localități: Drochia, Râșcani, Florești, Sângerei și Telenești cu toate satele adiacente ale acestora. În centru se inițiază studiul de fezabilitate la apeductul Chișinău-Strășeni-Călărași, în privința căruia a fost semnat Memorandumul dintre Ministerul Mediului și APL acestor localități. La sud vom elabora un studiu de fezabilitate pentru un operator regional care, de la apeductul Prut-Leova, vom conecta Cimișlia și Basarabeasca și satele adiacente de la acest apeduct, unde, de asemenea, este semnat Memorandumul. De asemenea, este prevăzut inițierea unui studiu de fezabilitate pentru apeductul Cahul-Vulcănești-Taraclia.
– Vă mulțumim!
