Interviu cu Dungaciu: Dacă se va declanşa un conflict militar în Ucraina, întreagă regiune va exploda

Într-un interviu acordat Ziare.com, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române (ISPRI) decriptează mesajele pe care şi le transmit reciproc Rusia şi puterile occidentale, vorbeşte despre modul în care se poartă negocierile şi subliniază faptul că alegerile din Ucraina vor fi "cele mai importante alegeri din acest spaţiu de după căderea Cortinei de Fier".

Încotro se îndreaptă Ucraina?

În acest moment lucrurile se îndreaptă spre o pace rece, îngheţată poate. Nimeni nu e dispus să depăşească liniile roşii ale unei confruntări militare directe, în niciun caz una în care să fie implicaţi şi alţi actori în afară de Ucraina şi Rusia. Dar şi la nivel bilateral se încearcă aplanarea conflictului.

Vedem din partea Kievului eforturi majore de a nu provoca, vedem laudă administraţiei americane pentru această atitudine a liderilor ucraineni şi faptul că vorbesc bilateral cu ruşii, vedem că germanii deschid canale de negociere cu Putin şi croiesc formate de negociere pe baza de OSCE, prin urmare se aşteaptă o "pace strâmbă", oricum mai bună decât "un război drept".

Rusia, la rândul ei, transmite mesaje că nu a pus în mişcare aprobarea de a intră cu trupe în Ucraina, iar toate mişcările ei militare ar fi în acord cu documentele semnate privind staţionarea flotei ruse în Crimeea. Deci, tot semnale de calmare a situaţiei, oricât de cinice.

Sigur, Putin a transmis şi un mesaj cum că îşi păstrează toate opţiunile pentru a-i apară la nevoie pe ruşii din ţară vecină, atât în Crimeea cât şi în regiunile estice ale Ucrainei, dacă acolo se vor semnala "fărădelegi", şi e de aşteptat că Rusia să pregătească negocierile cu Occidentul inclusiv prin resuscitarea la nivel public a vocilor pro-ruse din aceste regiuni.

E un mesaj clar îndreptat spre Kiev, în primul rând, şi care sună aşa: dacă vreţi război, îl vom face, dar s-ar putea să pierdeţi şi teritoriile din Est, iar Ucraina să nu mai aibă ieşire la mare. Cine o să va apere?… Acesta e mesajul ruşilor pentru Ucraina, tradus pe înţelesul tuturor. Iar Kievul înţelege asta foarte bine, de aici şi reţinerea de care da dovadă.

Există şi un mesaj clar pentru occidentali din partea ruşilor: dacă vreţi să ne scoateţi din Ucraina şi Crimeea, va trebui să mergeţi la război. Sunteţi pregătiţi, cum zicea un oficial american pe vremea războiului ruso-georgian, să va trimiteţi copiii să moară pentru Crimeea? Noi, ruşii, suntem!…

Şi, că să vorbim pe şleau, e o diferenţa enormă între ce înseamnă Crimeea pentru occidentali şi americani şi ce înseamnă pentru ruşi Crimeea, Sevastopol etc. Nici măcar nu există comparaţie.

Credeţi că Rusia va acceptă negocieri?

Eu cred că da, pentru că opţiunea unui război este şi pentru Moscova extrem de costisitoare, din toate punctele de vedere, începând de la reacţia internaţională până la dificultăţile de a gestiona (asta înseamnă pensii, salarii etc.), pe ea însăşi, Crimeea sau bucăţi mari din Ucraina, inclusiv toată partea rusofonă din sud-est. Sunt costuri financiare mari, probleme de securitate, costuri de imagine etc., îşi va ridică în cap tot Occidentul, America, Turcia – care deja da semne de nemulţumire etc.

Nu cred că Rusia vrea asta, vrea doar să îşi asigure controlul în Ucraina, nu să gestioneze nemijlocit Ucraina. Este şi o geopolitică negativă: vrea că să blocheze Ucraina să plece spre Vest.

În plus, în acest moment, Moscova are o poziţie de negociere extrem de bună. Vedeţi, ideea că Rusia a pierdut contactul cu realitatea în Ucraina mi se pare hazardată în acest moment. Dacă lucrurile nu vor degenera şi Rusia nu va merge, militar, mai departe, şi va reuşi să întindă coarda doar atât cât trebuie, atunci mişcarea ruşilor a fost extrem de bine calculată. La eventualele negocieri, e clar că va avea avantajul celui care, chipurile, face concesii.

Dar UE şi America vor să negocieze în acest moment?

Cu siguranţă. Actuală administraţie americană nu vrea război cu Rusia în acest moment, nu e de interes, deci vrea că pacea să se instaureze, fie şi una rece. Acesta a fost şi mesajul trimis de Kerry inclusiv la Kiev.

UE, ghidonata de Germania, e clar că tot asta vrea, ţinând seama şi de interdependenţele economice cu Rusia. Din păcate, puterea ei de negociere e ştirbită. UE şi-a pierdut o bună parte din prestigiu pe Euromaidan, din moment ce nu a fost în stare să garanteze nimic după semnarea "istoricului" acord între Ianukovici şi contestatari.

Când ieşi cu declaraţii teatrale de genul "semnaţi, altfel veţi muri cu toţii", părţile semnează, dar dacă nu eşti în stare să asiguri implementarea acordului sau să oferi garanţii celor implicaţi, atunci e clar că ai pierdut şi pe termen scurt, şi pe temen lung.

Cum să mai pretinzi să fii crezut a două oară, când un alt Ianukovici va apărea pe scenă accidentată şi imprevizibilă a estului? De ce să te mai creadă? Cum se mai pot uită acum la negociatorii UE, de pildă, "oficialii" de la Tiraspol? Ce le poate garanta Bruxellesul? Evident, nimic. Sau Lucasenko? Iarăşi, nimic… Este a două mare înfrângere diplomatică a UE pe frontul ucrainean după ce l-a pierdut pe Ianukovici înainte de Vilnius.

Este exclus războiul în Ucraina?

Evident, nu. Situaţia e volatilă, există grupări paramilitare, există şi la Kiev, şi în estul Ucrainei, există tătarii anti-ruşi în Crimeea, există arme în mâinile civililor, deci se poate întâmplă orice. Dar, repet, Ucraina se va abţine să provoace Rusia din motivele pe care le-am spus deja.

Însă, după cum ne amintim în fosta Iugoslavie, un incident de tipul exploziei unui obuz într-o piaţă – nimeni nu ştie nici azi cine l-a declanşat! – poate duce la o escaladare necontrolată a conflictului.

Incidente locale şi spontane, mai mult sau mai puţin, schimburi de focuri soldate cu victime, pot degenera în conflicte de mare amploare. Aici este pericolul. Dar dacă se va declanşa un conflict militar, el va depăşi frontierele Ucrainei, întreagă regiune va exploda şi rezultatele nu pot fi evaluate în acest moment.

Să presupunem că nu se va extinde conflictul. Ce poate aduce negocierea în acest moment?

În opinia mea, dacă excludem scenariul de război, există patru scenarii.

Scenariul transnistrean (ruptură de facto), scenariul georgian (adică ruptură de facto şi de jure, din perspectiva rusă) – în cazul în care tensiunile nu vor fi eliminate prin negocieri – şi scenariul federalist,iar primii care vor dori aşa ceva vor fi cei din zonele din Estul republicii.

Rusia va fi mulţumită, "federalismul" este o soluţie "europeană", iar într-o asemenea construcţie Moscova va avea pârghii serioase de influenţă prin intermediul Estului şi sudului Ucrainei. O soluţie pe care ambele părţi, atât Vestul, cât şi Estul, o pot vinde relativ bine publicului lor. Germania e o federaţie, nu-i aşa? (Va fi însă un scenariu extrem de negativ pentru R. Moldova, pentru că va există riscul exportului şi aici, ceea ce ar însemna transnistrizarea R. Moldova).

Ultimul scenariu este un soi de "condominium" ruso-occidental, de două tipuri, unul negativ altul pozitiv. "Condominium" negativ înseamnă că Ucraina va rămâne suspendată între Vest şi Est, fără semnarea acordurilor nici cu UE, nici cu Uniunea Vamală. Despre NATO nici nu se va mai pune problema! Ucraina rămâne aşa cum este acum, unită, dar ţinută în picioare doar de presiunile care se vor compensa reciproc dinspre Est şi Vest.

"Condominuim" pozitiv înseamnă că se va încerca o convergenţă între spaţiul european de liber schimb al Bruxellesului şi Uniunea vamală ghidonata de Moscova, chestiune care a fost deja semnalizată pozitiv şi de ruşi, şi de nemţi.

Cum se vor derula alegerile în Ucraina?

Primele condiţii de reglementare a conflictului ţin de faptul că trebuie eliminat riscul militar. A două condiţie sunt alegerile anticipate. Concomitent vor urmă negocieri, retragerea trupelor în cazărmi, vor apărea misiuni de pacificare, cercetare a situaţiei de pe teren în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor etc.

În ceea ce priveşte alegerile, e clar că Ianukovici nu mai are viitor politic, e clar asta şi pentru ruşi, care îl folosesc doar pentru a sublinia lipsa de credibilitate a UE în negociere şi "lovitură de stat de la Kiev". Alegerile anticipate vor fi însă cruciale, căci ambele părţi, Vestul şi Estul, vor încerca să fructifice sau să amplifice rezultatele de pe teren.

Vom asista la cele mai importante alegeri din acest spaţiu de după căderea Cortinei de Fier. Singurul lor echivalent este doar scrutinul din Italia, de după război, din 1948, absolut decisiv, când au fost cele mai importante alegeri geopolitice din timpul războiului rece.

America şi URSS au fost parte nemijlocită a campaniei electorale şi a alegerilor, au fost promisiuni, ajutoare financiare, campanii de presă, ieşiri în stradă etc. Cred că aşa va fi şi cu ocazia alegerilor din Ucraina. Suntem, practic, în aceeaşi situaţie, în ciuda celor care murmură înduioşător că s-a încheiat cu vremea sferelor de influenţă…

Care este situaţia politică internă, în Ucraina?

Deja noul şef al statului da semnale că nu va promulga anularea legii privind politicile de stat în privinţa drepturilor lingvistice ale minorităţilor – care a fost oricum o neghiobie tactică, dacă nu o provocare – şi asta înseamnă deja un semnal. Klichko s-a poziţionat că radical şi, după gafă enormă de a da mâna cu Ianukovici, ceea ce a înfuriat Maidanul, încearcă să se poziţioneze că şi lider prezidenţial al protestatarilor puri şi duri.

Cea mai interesantă mişcare este a Iuliei Timoşenko, care şi-a fixat deja profilul politic. Să fim atenţi la vorbele ei, care sunt de multe ori citate trunchiat. Ea spune aşa: "ucrainenii să rămână calmi… nu suntem singuri în confruntarea cu Rusia… Eu sunt sigură că SUA şi Marea Britanie nu vor încalcă niciodată acest memorandum şi vor face totul că să asigure pacea în Ucraina… Putin ştie că dacă ne va declara război nouă, va declara război şi Americii şi Marii Britanii. Nu cred că Rusia va trece această linie, deoarece va pierde. Acesta este cel mai puternic motiv pentru a păstra calmul în ţară noastră".

Cum se traduc politic vorbele Iuliei Timoşenko? Iată cum: 1. Ucrainenii să rămână calmi, deci să nu pună mâna pe arme şi să înceapă confruntare cu ruşii; 2. SUA şi Marea Britanie ne vor ajută "să asigurăm pacea în Ucraina", adică nu vor face război cu ruşii şi nici să nu le cerem asta, să ne asigure pacea e de ajuns; 3. Rusia nu a declarat război Ucrainei şi nici nu va face asta! Este exact agenda care convine pentru negocieri şi ruşilor şi americanilor şi europenilor. Toată lumea iese bine şi are cum să îşi camufleze în victorii eventualele cedări. Iulia Timoşenko se pregăteşte să devină liderul "echilibrului" Est-Vest, în care ambele părţi au relativă încredere şi relativă suspiciune.

Ce se va întâmplă cu R. Moldova?

Apar două consecinţe strategice. Prima, conjunctură pozitivă – Chişinăul iese în faţă, primeşte sprijin politic şi financiar fără precedent din spaţiului euroatlantic, criticile se suspendă chiar şi în UE, pentru că nu poţi să te aşezi de partea Rusiei criticând un membru al Parteneriatului Estic.

Dar este şi o consecinţă negativă majoră. E clar de aici încolo că trupele armatei ruse nu vor pleca şi că Chişinăul va trebui să îşi gândească viitorul european plecând de la ideea că Nistrul este frontieră de război pentru Rusia.

Dar România?

Niciodată Bucureştiul şi Kievul nu au avut relaţii bune, din vină ambilor, în special a naţionalismului tânăr şi neliniştit al ucrainenilor, obsedaţi chiar de o Românie care se obstinează de a nu vorbi decât rarissim despre ţară vecină. Cu toate acestea, România are peste 600 de km de graniţa cu Ucraina şi a treia etnie (români/moldoveni), după ucraineni şi ruşi, de acolo. Miza Bucureştiului trebuie să fie apartenenţa la viitorul format de negociere.

Ar fi complet nefiresc că, după ce a ratat participarea la al doilea format de negociere pe chestiunea transnitreana, să fie neglijată şi în acest dosar. Nu ar fi nici în avantajul europenilor, care ar trebui să mai schimbe distribuţia după eşecul din Maidan, nici al SUA (că partener strategic), nici chiar al ruşilor, pentru că România a încercat să fie echilibrată pe dosarul ucrainean şi nu poate fi acuzată de părţi-pris-uri virulente.  

Surs: Ziare.com