– Doamnă ministru, chiar acum, în mai multe spitale din R. Moldova, zac împachetate zeci de utilaje de milioane de lei, oferite în urma unui credit japonez. O parte dintre ele încă nici nu au fost date în exploatare. Ați menționat anterior că veți încerca să găsiți soluții pentru a le pune în funcțiune, ați reușit?
– Din anul 2011 până în 2015, au fost investite sume enorme de bani în sistemul de sănătate. Au existat credite, unul dintre ele este din partea japonezilor, 800 de milioane de lei. Au existat investițiile fondatorilor, fie ale ministerului, fie ale instituțiilor publice locale, care au dat bani pentru reparații, pentru modernizare, pentru pregătirea spațiilor, unde urmau să fie recepționate utilajele și investițiile prin intermediul fondului de dezvoltare al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM).

Prin urmare, ne-am propus să reanalizăm modul în care au fost distribuite resursele financiare în anul 2015 și am constatat câteva paradoxuri. Spre exemplu, anul trecut bugetul pentru serviciile de înaltă performanță a constituit 160 de milioane de lei, iar CNAM le-a distribuit haotic, doar 40% finanțând sistemul public și 60% – sistemul de prestatori privați. Aici au apărut alte întrebări, modul în care au fost selectați acești prestatori privați, de ce unii au fost contractați, iar alții nu au primit această finanțare. Iată de ce, în 2016, dorim să introducem noțiunea de „criterii de contractare”, care să fie clare și transparente pentru toți prestatorii.

– Și totuși cum rămâne cu darea în exploatare a dispozitivelor medicale moderne?
– În calculele preliminare, pe care le-am făcut, toate utilajele care au fost procurate vor fi puse în funcțiune anul acesta. Noi acum încercăm să determinăm dacă vom asigura o capacitate de 70-80% din bugetul de stat, iar restul să fie sursele proprii ale instituțiilor sau dacă va exista o compensare sută la sută pentru toate serviciile.

„Sistemul de sănătate este format din pensionari”

– Pe lângă problema cu utilajele, se observă și o criză acută de doctori. Spitalele caută cu disperare specialiști. Cum faceți față lipsei de cadre în sistem?
– Tot exodul de creiere din sistemul de sănătate a început încă acum 10-12 ani. Deși numărul de studenți și de rezidenți rămâne relativ același, numărul de tineri care se încadrează în sistem, după încheierea studiilor, este unul mic, de 28-30 la sută. Aceasta este îngrijorarea mea numărul unu. Poți să investești în spitale, poți să aduci tehnologii, dar dacă nu ai resurse umane, motivate să rămână și să genereze performanță, nu prea știu cât de logice sunt aceste investiții.

– Cum planifică autoritățile să rezolve această problemă?
– Noul regulament de salarizare cu plăți pentru performanță, este una dintre măsuri. Totodată, trebuie schimbat mecanismul de motivare a celor care merg în localitățile rurale, cu implicarea mai mare a autorităților publice locale, care sunt fondatori acolo. Urmează să vină și ei cu suplimente financiare, inclusiv pentru tinerii specialiști. La fel, ne propunem să asigurăm educația medicală continuă. Acesta este un lucru pe care statul trebuie să și-l asume, în cazul în care are un tânăr specialist pe care vrea să-l crească din punct de vedere profesional și să-l țină aici acasă. Un alt aspect ar fi asigurarea studiilor la distanță – telemedicina. Acum toată țara are internet, sunt computere. Nu mai vedem necesitatea ca medicul să lipsească două luni din spitalul raional și să fie prezent la prelegeri în Capitală. Partea cea mai importantă pentru noi e valorificarea potențialului uman care există astăzi. Recent am fost la Briceni și am fost deranjată de faptul că o tânără a spus că „astăzi sistemul de sănătate este format practic doar din pensionari”.

– Și nu este adevărat acest lucru?
– Da, este o realitate, dar asta nu înseamnă că noi nu trebuie să valorificăm capacitățile acestor oameni. Din punctul meu de vedere, greșeala care s-a comis e faptul că obligativitatea de perfecționare se încheie odată cu vârsta de pensionare, pe când oamenii rămân în continuare în sistem și activează 5, 10, 15 ani. Până vom fi în stare să le asigurăm tinerilor specialiști salarii decente, trebuie să punem accent pe acești oameni, dar să ne asigurăm că ei au acces la informație actuală și că sunt în pas cu toate tendințele pe care le avem astăzi.

„Formula de salarizare este netransparentă, complicată și anevoioasă”

– Înainte de alegerile parlamentare, Guvernul Leancă a majorat salariile lucrătorilor medicali cu 21 la sută. În 2015, dvs. ați declarat că, în anul curent, salariile medicilor ar putea fi mărite cu 10-15%, iar al tinerilor specialiști – cu 50%. Cât de real este ca această majorare să aibă loc în 2016? Din ce resurse?
– Tot ce înseamnă salarizarea cadrelor ține de domeniul asigurărilor medicale. Deci, fondul de bază vine de la CNAM. Pentru anul 2016, este preconizată o creștere a acestui fond, care se va face din contul creșterii celui de salarizare în toată țara. Noi mizăm și pe redistribuirea între fonduri.

În acest an, vom avea o abordare complet nouă pentru tot ce înseamnă sistem de salarizare în sănătate. Actualmente, acesta funcționează după o formulă într-adevăr veche, care se trage din uniunea sovietică, când exista un salariu tarifar, de 1100 de lei, după care există coeficienți, procente, sporuri etc. Practic toți lucrătorii medicali critică această formulă, pentru că este una netransparentă, complicată și anevoioasă, iar de multe ori valoarea finală a salariului ține de factorul uman – economistul sau directorul instituției. Partenerii de dezvoltare, ne încurajează să trecem la mecanismele de plată bazate pe performanță. Aici ne referim atât la sistemul de salarizare pentru asistente sau medici, cât și la mecanisme de plată pentru spitale. Dacă ai mai puține decese, pacienții îi tratezi în scurt timp și îi externezi în stare bună, atunci ai un indicator mai bun de performanță și primești finanțare suplimentară. De exemplu, un spital, unde calitatea actului medical nu corespunde standardelor pe care le așteptăm, va primi finanțări mai mici.

– Cum rămâne cu categoriile profesionale ale medicilor?
– Astăzi există și noțiunea de categorie a unui medic, I, II sau superioară. Și aceasta este o reminiscență sovietică. În toată lumea nu există asemenea categorii. Dacă tu ai făcut 6 ani de facultate și 4-5 ani de rezidențiat, prin definiție ești un specialist. Respectiv prin schimbarea acestei paradigme, vom motiva în plus tinerii specialiști cu salarii mai mari decât sunt actualmente. În noul program de salarizare, cea mai mare creștere, cu circa 50 la sută, o vor avea tinerii specialiști, pentru că salariile la nivelul actual sunt derizorii.

Rezidenții vor avea salariu de 2000 de lei, plus bursă

– După șase ani de studii la universitate și după zeci de mii de lei plătiți pentru contracte, medicii rezidenți sunt nevoiți să lucreze câțiva ani în spitale pentru un salariu mizer sau chiar pe gratis. Ce programe se fac pentru susținerea tinerilor specialiști?
– Noi am analizat experiența internațională și ca produs finit, am aprobat o Hotărâre de Guvern până în data de 29 decembrie 2015. Aceasta a fost prima hotărâre de acest gen cu privire la rezidențiat. Acolo este stipulat statutul rezidentului, modul în care el trebuie să fie angajat, care este responsabilitatea universității, care sunt responsabilitățile angajatorului și obligațiile finanțatorului, în cazul de față CNAM. Drept rezultat, la începutul lunii februarie curent, toți medicii rezidenți, care au fost incluși în ordinul prezentat de către universitate, au contracte de muncă.

– Ați avut situații când rezidenților le-au fost încălcate drepturile în instituțiile republicane?
– Recent am fost sesizați despre o situație de-a dreptul inadmisibilă. În cadrul Institutului Mamei și Copilului, când, prin ordinul fostului director, au fost suspendate toate salariile pentru rezidenți, dar de fapt soluția era simplă. Trebuia să se apeleze la CNAM, să se încheie un contract pentru salarizarea medicilor rezidenți și cu asta s-ar fi încheiat subiectul. Am fost sesizați, ne-am implicat și vom avea grijă ca medicii rezidenți să primească fiecare leu pentru munca prestată. Chiar credem că, începând cu luna martie-aprilie, situația cu salarizarea rezidenților ar trebui să fie rezolvată.

– Și totuși, cu cât va crește salariul unul medic rezident?
– Salariul lor, conform regulamentului pe care îl propunem, va fi aproape 2000 de lei, plus bursa de la universitate. Este considerabil mai mult decât ceea ce au primit până acum.

Vizite doar pentru ochii lumii?

– Cu ceva timp în urmă, ați avut mai multe schimburi de replici cu Ștefan Gațcan, fostul director al Centrului Mamei și Copilului. Dânsul a declarat că aveți o problemă personală cu el. Ce s-a întâmplat de fapt în acest caz?
– Vreau să vă spun cu toată certitudinea că eu nu abordez prin prisma intereselor personale sau altor insinuări care au fost făcute. Atunci a existat o plângere și o sesizare publică făcută de o mamă, care era internată acolo. Am verificat și am sesizat neregulile. Regret că domnul fost director le-a luat prin prisma personală. Nu am nicio problemă cu dumnealui. Întrebarea mea este ce se întâmplă în instituțiile medicale per ansamblu.

– Păi și ce se întâmplă?
– Când vorbim despre investiții, ele trebuie să se traducă în calitate. Ori investiția în condiții hoteliere în două secții, pe când există altele 22 care au rămas uitate, mi-a pus anumite întrebări, referitor la prioritizarea acestor investiții. În final, scopul a fost de a identifica gradul de implicare a echipei manageriale în fiecare instituție. Toate spitalele au fost supuse unor anumite controale și vor fi verificate în continuare.

– Vorbind despre controale, recent ați efectuat câteva vizite inopinate la spitale și ați transmis în prealabil un comunicat de presă în care se anunța despre această intenție. Se creează impresia că aceste vizite se fac doar pentru ochii lumii.
– Să știți că vizitele nu au fost inopinate, cel puțin cele recente în care am verificat utilajele. Ele au fost planificate, au fost vizite de lucru. Am înțeles tot de la jurnaliști că, de fapt, în comunicat, era scris că sunt vizite inopinate. Era a doua zi de lucru a persoanei din comunicare la minister, care nu face diferența dintre o vizită de lucru și controale inopinate. Acolo unde considerăm că este necesar ca opinia publică să afle cum stau lucrurile în realitate, evident că invităm presa. Vizite inopinate încă vor urma…

„Spitalele practic nu pot să-și cumpere nimic de sine stătător”

– Cei din domeniu spun că actualmente medicina este pe brânci, iar majoritatea spitalelor duc lipsă de lucruri de primă necesitate. În ce măsură sunt, totuși, asigurate spitalele cu medicamentele necesare și de ce s-a creat acest „deficit”?
– Procedura de achiziție a medicamentelor și în genere a achizițiilor în „sănătate”, este una extrem de anevoioasă, complicată și birocratizată. Pentru acest an ne propunem să schimbăm tot ce înseamnă mecanisme de achiziții, în primul rând ale medicamentelor. Astăzi, spitalele practic nu pot să-și cumpere nimic de sine stătător. Totul trebuie să fie centralizat și trimis către Agenția Medicamentului. Deocamdată, aceasta anunță licitațiile, care au loc în septembrie pentru următorul an calendaristic. Probleme există aproape la fiecare etapă. Agenția centralizează o listă de necesități de circa 1200 de medicamente, ceea ce este total inadecvat situației, în condițiile în care există o listă de medicamente esențiale și necesare, pe care o propune Organizația Mondială a Sănătății – 200 de medicamente, care trebuie să existe în spital. În rest, managerii și instituțiile, în funcție de profil și de secții, trebuie să fie lăsați să și le achiziționeze singuri, evident, respectând toate procedurile transparenței și licitațiilor publice.

Faptul că licitațiile au loc în septembrie, iar livrările medicamentelor încep în luna ianuarie, face ca, din cauza unor fluctuații mari ale cursurilor valutare, agenții economici fie să nu-și onoreze obligațiunile, fie – doar pe jumătate. Prin urmare, spitalele sunt puse în dificultate. Așteptăm cu nerăbdare intrarea în vigoare, în luna mai, a noii legi cu privire la achizițiile publice, care din punctul nostru de vedere ar trebui să reducă din timpul de așteptare și din birocrația care are astăzi loc la Agenția de Achiziții Publice.

– În cadrul controalelor ați depistat anumite încălcări, în ceea ce privește păstrarea și gestionarea medicamentelor?
– Marea majoritate a spitalelor, care au fost controlate, nu respectă ordinul Ministerului Sănătății privind structura stocurilor de medicamente. Trebuie să ai o anumită listă de medicamente, care să corespundă cantitativ pentru două luni înainte. Deoarece nu a existat un control eficient din partea directorilor, către secția de farmacii, în multe spitale s-a constatat că pentru anumite poziții cantitățile depășesc de 2-3 ori necesarul, iar pe alte poziții nu le au deloc. Ei nu primeau medicamentele fie pentru că nu erau la furnizori, fie pentru că agenții economici așteptau achitarea datoriilor, iar acestea erau formate artificial tocmai din motivul că nu a existat acest control.

– Apropo de datorii, cum stăm la acest capitol în sistemul medical?
– La 1 august 2015, datoriile constituiau 417 milioane de lei, iar la sfârșitul anului datoriile spitalelor au ajuns la 275 de milioane. Noi am reușit reducerea datoriilor îndeosebi pe contul regularizării stocurilor de medicamente. Cât timp lucrurile se fac manual și există factorul uman, vor exista erori și fraude. De aceea este importantă digitalizarea întregului sistem.

– Să nu uităm că în octombrie, anul trecut, s-a anunțat că Spitalul Clinic Republican are datorii de 98 de milioane de lei faţă de furnizori şi prestatori de servicii. Dacă anterior era considerat unul dintre cele mai performante spitale, astăzi este cel mai „performant” la capitolul datorii. Cum stau lucrurile în prezent?
– Să știți că datoriile lor s-au micșorat un pic. Oricum, situația nu este deloc ușoară acolo. Va dura câțiva ani până când spitalul, din punct de vedere financiar, va fi readus pe făgașul normalității. Spitalele publice sunt instituții non-profit. Este foarte complicat să acoperi, din finanțările curente, datorii de aproape 100 de milioane de lei. Probabil, în următorii 2 ani, vor trebui făcute anumite reforme structurale în cadrul acestui spital. Să nu uităm faptul că, din 2014, această instituție are și o anexă, care înseamnă circa 30 la sută din cheltuielile suplimentare ale acestui spital. De aceea, în timpul apropiat, abordarea vizavi de finanțarea acestui spital va fi deosebită față de restul instituțiilor medicale.

„Există plăți care merg din buzunarul pacientului, în buzunarul doctorului”

– Au fost cazuri când în farmacii se vindeau medicamente contrafăcute. Cum este posibil acest lucru și ce acțiuni au întreprins autoritățile pentru a combate acest fenomen?
– Situația cu medicamentele contrafăcute este de fapt un rezultat al lipsei anumitor medicamente, care se constată în R. Moldova. Proceduri birocratice complicate și corupție la anumite etape au determinat faptul că mai mulți producători au plecat de pe piață, iar medicamentele nu mai pot fi importate oficial, pentru că ei nu vor să fie prezenți. Cererea însă a rămas. Acest lucru a provocat două situații – produsele aduse cu punga din Ucraina sau din România și comercializate prin farmacii -, ceea ce înseamnă import ilicit și apariția medicamentelor contrafăcute. În ambele cazuri, sunt evitate autoritățile, iar acestea nu au de unde să știe despre această situație, decât doar atunci când fac controale periodice prin farmacii sau atunci când sunt sesizați de cetățeni.

– Și care este soluția?
– Soluția ar fi de a exclude toate piedicile birocratice pentru producătorii buni, cu renume. La fel, trebuie să excludem restricțiile pentru ambalaje, deoarece un producător mare, care produce pentru piața românească 10 mii de cutii și trebuie să producă și 100 de cutii pentru R. Moldova, se va retrage.

– Cu toții știm că și în sistemul medical se dă mită. Cum luptați cu acest fenomen?
– Problema nu este de ieri și nu este de astăzi. În această privință am studiat experiența mai multor țări. În alte state există noțiunea de „coplată”, care a fost legalizată. Ei au ajuns la aceasta după ce au eșuat în mai multe tentative de a combate fenomenul plăților, care există în spitale. Atunci au ajuns la concluzia „decât să ne batem, mai bine le legalizăm”.

Vom monitoriza experiențele altor țări și vom încerca să venim cu o soluție pentru că este evident că așa cum stau lucrurile nu mai putem continua. Spitalul public nu poate, ca instituție, să perceapă oficial coplăți de la pacienți, însă aceste plăți există și merg din buzunarul pacientului în buzunarul doctorului. Nu trebuie să ne ascundem de această situație, trebuie să admitem că există și să căutăm soluții pentru ea.

Ruxanda Glavan este ministru al Sănătății din data de 30 iulie 2015. Anterior, de pe 18 februarie 2015 până la 30 iulie 2015, ea a fost ministru al Muncii, Protecției Sociale și Familiei al R. Moldova.