INTERVIU cu unul dintre finanțatorii Recensământului din 2014: „BNS trebuie să se apuce de treabă”

Conform normelor internaționale, dar și a Legii cu privire la recensământ, BNS mai are la dispoziție 14 luni și, s-ar părea, că nu se grăbește deloc să nu depășească termenul limită.

În acest context, am discutat cu Ian McFarlane, reprezentant al Fondului ONU pentru Populație în Republica Moldova, agenție care a participat atât financiar, cât și practic la organizarea RPL 2014. Despre când trebuia achiziționat acel sistem pentru care, acum, BNS declară că nu are fonduri, când trebuia să înceapă prelucrarea datelor, și alte scăpări ale BNS, citiți în interviul de mai jos.

– Domnule McFarlane, ca reprezentant al UNFPA în Republica Moldova, ce părere aveți despre faptul că BNS nu ar fi achiziționat sistemul necesar pentru prelucrarea datelor colectate din lipsă de fonduri?
– În primul rând, aș vrea să accentuez faptul că recensământul este un exercițiu statistic extrem de important. Se organizează doar o dată la 10 ani și oferă o gamă largă de informații vitale pentru guvernare, societate și oameni, în general. Astfel, acest exercițiu trebuie executat cum se cuvine. Recensământul este o captură, o fotografie a două săptămâni din viața oamenilor. Poziția noastră, împărtășită și de ceilalți donatori, este că suntem foarte îngrijorați din cauza întârzierii procesării datelor, atitudine pe care am adus-o la cunoștința atât a BNS-ului, cât și a ministerelor implicate.
Mai mult decât atât, până acum a fost deja făcută o mare parte din lucru. În întreaga țară, 14 mii de recenzori au ajutat oamenii să completeze chestionarele. Până acum, dacă nu greșesc, Guvernul a investit deja 89 mln. lei. Acum nu facem decât să așteptăm ca acele foi să fie procesate. Deci, suntem foarte îngrijorați…

„…îngrijorare din cauza adevărului”

– În contextul în care organizația pe care o reprezentați a donat o sumă considerabilă pentru organizarea RPL, în ce măsură au fost luate în considerare sugestiile oferite de Consiliul Internațional de Asistență Tehnică (ITAB)?
– ITAB s-a întrunit de patru ori. În cadrul fiecărei ședințe au fost oferite recomandări specifice fiecărei etape a recensământului. Marea parte dintre acestea au fost aplicate. Un exemplu este felul în care au fost formulate întrebările din chestionar. Desigur, sunt și domenii în care ne-am fi dorit să observăm un progres mai mare. Unul dintre ele este perioada de pregătire, înainte de RPL, unde ITAB a recomandat o campanie de comunicare activă, în cadrul căreia populația să fie informată despre scopul RPL. Totuși, consider, că respectiva campanie a putut să fie organizată mai bine. Oamenii din Moldova nu sunt obișnuiți să fie întrebați și nici să răspundă nu sunt obișnuiți. Astfel, trebuie să depui mari eforturi în campania de informare, ca mesajul să ajungă la ei, ca ei să înțeleagă care este sensul întrebărilor și să se responsabilizeze. Acest element, după cum am menționat, a fost recomandat, dar nu a fost luat cu adevărat în considerare. Și, probabil, acest fapt stă la baza problemei pe care o avem acum. Al doilea domeniu în care recomandările nu au fost în totalitate luate în calcul țin de perioada în care ne aflăm acum, cea în care ar trebui procesate datele colectate. Cel puțin un an înainte de RPL, experții au cerut de la BNS informații despre procesul de procesare a datelor și de ce ajutor au nevoie în acest sens. Și iată-ne, peste doi ani de atunci, în situația în care acest proces nu se mișcă din loc.

Oamenilor nu ar trebui să le fie frică de adevăr, ci ar trebui să accepte informațiile corecte. Așadar, cred că la fel cum am întrebat și noi, dvs. trebuie să întrebați BNS, Ministerul Finanțelor și pe prim-ministru, de ce se întârzie atât de mult. Îmi pare că există o anumită îngrijorare din cauza adevărului, ceea ce este regretabil. Or, cu ajutorul acestor informații noi putem acoperi, în primul rând, nevoile locuitorilor acestei țări cunoscând câți oameni sunt, unde sunt, ce limbă vorbesc, ce dizabilități au, ce venit au, în ce fel de casă locuiesc. Nu putem reforma niciun domeniu fără a cunoaște toate aceste detalii.

Nici măcar nu e vorba de o sumă foarte mare de bani. Motivul din a cărui cauză și noi am donat bani e că, nu erau suficiente fonduri. Costurile încheierii procesului sunt între 15 și 20 mln. lei. Sunt alte proiecte și resurse care vor fi disponibile doar după ce următoarea etapă va fi încheiată.

– Ați menționat calitatea internațională a chestionarelor. Totuși, printre întrebările bine formulate s-a strecurat una care a stârnit numeroase controverse. Este vorba de acea întrebare unde „etnie” era echivalentă cu „naționalitate”. Numeroși statisticieni și-au exprimat dezacordul cu această formulare, dezacord care nu a fost luat în considerare…
– ITAB a verificat fiecare întrebare și s-a asigurat că standardele internaționale sunt atinse. Dar înțeleg că în limba română aceste cuvinte au sensuri diferite. Așadar, eu, dacă aș răspunde la această întrebare, aș zice că sunt de etnie englez sau scoțian, și de naționalitate britanică. În același timp, consider că, bazându-se pe standardele internaționale, întrebările lasă spațiu pentru cetățeni să răspundă cum le este comod. De altfel, aici nu există un răspuns. Am fost și în alte țări unde s-au organizat recensăminte. În una dintre acestea erau 120 de etnii și fiecare spune că ar trebui să reprezinte cel puțin 10 la sută din populație. Așadar, nu există un răspuns, este felul în care oamenii se văd. Plus la aceasta, este vorba de niște întrebări foarte profunde pentru care e nevoie de timp… Cel mai important este, însă, ca respondentul să nu fie presat și influențat în răspunsuri, mai ales că pe parcursul timpului oamenii își schimbă percepția despre ei înșiși.

„Trebuie să aibă loc dezbateri despre etnia populației Republicii Moldova”

– Și totuși, de rezultatele recensământului din 2004, în special de cele legate de etnie și limba vorbită, s-a folosit conducerea comunistă în încercarea de a adăuga că a doua limbă de stat rusa sau de a modifica limba de studii în „moldovenească”. Așadar, răspunsurile la aceste două întrebări chiar au o importanță majoră. Or, oamenii nu cunosc sensul cuvântului etnie, termenul respectiv nefiind folosit în actele de identitate…
– Întru evitarea unor neclarități în procesul recenzării populației, comisia de experți a oferit suport BNS în elaborarea unui manual de explicare a fiecărei întrebări din chestionar, manual care a fost recomandat pentru instruirea recenzorilor. Desigur, este mereu loc pentru îmbunătățiri, dar pe lângă chestionar mai era și o persoană care ajuta la completarea lui. Nu știm și nici nu a fost rolul nostru să urmărim cât de bine și-au făcut munca recenzorii, dar știm că ei au fost pregătiți de către BNS pentru astfel de situații. Totuși, cel mai important este că noi nici până acum nu avem informațiile prelucrate. Așa că nu putem vorbi foarte clar nici despre etnie, nici despre limba vorbită. Să vedem ce spun datele și apoi vom discuta.

Să ne imaginăm că 10% din populație are un oarecare fel de dizabilități – este vorba de o informație foarte importantă. Poate sunt 2%, poate 20%, noi vom ști câte persoane întâmpină greutăți în deplasare, câte sunt slab-văzătoare etc. Vom afla aproximativ câte persoane nu au niciun fel de venit sau care nu au canalizare. Iată niște probleme importante. Desigur, trebuie să aibă loc dezbateri despre etnia populației Republicii Moldova, despre vectorul politic – este ceva normal. În țara mea de origine, Scoția, a avut loc o dezbatere similară. Nu este nimic greșit cu astfel de discuții, însă sunt utile doar în cazul în care se bazează pe informații veridice și libertatea de exprimare a oamenilor.
Acum este crucial de important să fie începută procesarea datelor care durează cel puțin un an. Acest proces ar fi trebuit să înceapă imediat după recenzarea populației. Dar iată că a trecut deja un an de atunci. Dacă procesarea informațiilor ar începe acum, cel puțin în iunie 2016 am dispune de rezultate. Potrivit standardelor internaționale, BNS are la dispoziție 27 de luni pentru a publica și disemina rezultatele recensământului, ceea ce înseamnă, cel târziu, în august 2016. Însă, dacă ar începe procesarea datelor mâine, Biroul ar avea foarte puțin timp. Ei trebuie să se apuce de treabă! Am scris de nenumărate ori prim-ministrului și ne-am adresat parlamentarilor să grăbească procesul. Altminteri, există riscul ca Moldova să fie una din puținele țări din lume care nu a reușit să organizeze recensământul în Runda Globală 2010. Din 214 țări și teritorii, doar 21 nu au reușit să-l organizeze. Este o mare rușine să nu fie terminat acest proces, ținând cont de investițiile deja făcute.

Campania de informare criticată și de UNFPA

– Pentru care procese din cadrul recensământului UNFPA a donat fonduri?
– UNFPA a împărtășit cu echipa BNS experiența internațională pentru ca aceasta să efectueze un recensământ de o calitate înaltă, un exercițiu foarte complicat din punct de vedere tehnic. De altfel, am ajutat BNS să acceseze fonduri din partea mai multor donatori, printre care și noi.

– Ce fonduri a donat UNFPA pentru organizarea recensământului? Cunoașteți cum anume au fost utilizate acestea? Există anumite sancțiuni care ar urma unei administrări incorecte a banilor donați?
– Din partea Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare, Guvernului României, Guvernului Republicii Cehe, UNDP, UNICEF, UNFPA ș.a. au venit 1,2 milioane de dolari. Toate aceste entități sunt extrem de profesioniste în ceea ce ține de contabilizarea fondurilor. Din perspectiva noastră, există un set foarte clar de înțelegeri și condiții pe care le-am impus pentru a ne asigura că fiecare resursă pe care am oferit-o este utilizată cum se cuvine. Mai mult, deoarece UNFPA primește bani de la alți donatori, noi trebuie să-i asigurăm și pe aceștia de utilizarea responsabilă a fondurilor. Există și un precedent în care BNS nu a primit finanțările scontate, este vorba de campania de informare care nu a întrunit condițiile necesare.

De altfel, în premieră pentru Moldova, la sugestia experților internaționali, a fost organizată Ancheta de Control, pentru a stabili calitatea recenzării populației. Mai mult, chiar de la începutul pregătirilor, am avut angajamentul Guvernului că UNFPA și partenerii de dezvoltare vor oferi suport în instruirea recenzorilor și vor împărtăși experiența internațională, iar celelalte etape, inclusiv procesarea datelor va fi suportată financiar de Guvern. Așadar, ne aflăm în momentul în care conducerea trebuie să-și asume partea financiară.

– Deci, acum totul se află în mâinile unui Guvern pe care nu-l avem?
– Da, dar ați avut unul în iunie 2013 și altul până în iunie 2015… Desigur, multe lucruri depind de formarea noului Guvern, dar Recensământul trebuie să fie de o prioritate foarte înaltă, indiferent de conducere. Și nu este vorba de fonduri foarte mari, mai ales comparativ cu alte cheltuieli pe care le suportă statul.

– Vă mulțumesc pentru interviu!