Misiunea diplomatică condusă de Excelența Sa a reușit pe parcursul ultimilor cinci ani să normalizeze relațiile moldo-ucrainene și să contribuie la deblocarea dialogului cu regiunea transnistreană. Serghei Pirojkov consideră că potențialul colaborării dintre Republica Moldova și Ucraina nu este nici pe departe epuizat și crede că moldovenii sunt un popor care ține la familie și tradițiile sale. 

– Pe 1 ianuarie, Ucraina a preluat președinția OSCE. Ce loc ocupă R. Moldova în agenda politicii externe ucrainene?
– Pe 17 ianuarie, la Viena, Ucraina şi-a prezentat programul preşedinţiei OSCE, iar pe 21 ianuarie, ministrul de Externe, Leonid Kojara, a efectuat o vizită în R. Moldova. A fost prima lui deplasare externă în calitate de preşedinte al OSCE. Reglementarea conflictului transnistrean este una dintre prioritățile noastre. Din acest motiv, ministrul Leonid Kojara a venit la Chișinău. Aici, el s-a întâlnit cu toţi oficialii de prim-rang ai republicii, după care a efectuat o vizită la Tiraspol unde a avut o întrevedere tête-à-tête cu liderul regiunii transnistrene Evgheni Șevciuk, apoi a discutat într-un format mai larg cu reprezentantul politic în procesul de negocieri Nina Ștanski, președintele sovietului suprem local Mihail Burla și șeful cabinetului de miniștri din Tiraspol Piotr Stepanov. Obiectivul principal al acestei vizite a constat în stabilirea unui contact direct cu oficialii R. Moldova şi ai regiunii transnistrene pentru a soluţiona în regim operativ problemele ce țin de procesul de negocieri în formatul „5+2”. Leonid Kojara a declarat că Ucraina va contribui la consolidarea măsurilor de încredere, facilitarea întâlnirilor individuale dintre oficiali și rezolvarea problemelor de ordin social-economic, inclusiv a chestiunilor legate de activitatea forţelor de ordine. Toate aceste subiecte nu au provocat obiecții la partea transnistreană.

Dorim să deschidem podul de la Gura Bâcului

– Când va avea loc următoarea întâlnire în formatul „5+2”?
– Prima întâlnire din acest an în cadrul negocierilor în formatul „5+2” va avea loc pe 18-19 februarie la Lvov. Ministrul nostru i-a invitat pe Vlad Filat şi Evgheni Şevciuk. Din păcate, trebuie să menţionăm că liderul regiunii transnistrene, Evgheni Şevciuk, a anunțat că nu va pleca la Lvov, motivând refuzul prin lipsa unei înțelegeri privind hotărârea de protocol despre circulaţia liberă a locuitorilor din regiunea transnistreană. Anunţul ne-a întristat, deoarece speram că, în timpul întâlnirilor de la Lvov, se va ajunge la un acord privind deschiderea podului de la Gura Bâcului care nu se utilizează de zece ani, deși este important pentru circulația oamenilor și dezvoltarea coridorului de transport în direcţia Ucrainei şi a UE. Noi vom continua să muncim în această direcție ca podul să fie, până la urmă, deschis.

– Ce subiecte vor mai fi abordate la Lvov?
– Dezvoltarea comunicației telefonice, posibilitatea translării posturilor de radio și TV pe ambele maluri ale Nistrului, perfectarea vamală, eliberarea permiselor pentru transportul mărfurilor, cu alte cuvinte, un spectru larg de întrebări, care, după părerea mea, au o importanță majoră pentru oameni.

– E posibilă schimbarea misiunii rusești de pacificare în zona de securitate cu o misiune de pacificare sub egida OSCE?
– În 2010 a fost adoptată o declarație a președintelui nostru Victor Ianukovici și președintelui rus de atunci, Dmitri Medvedev, în care se spunea că Ucraina și Rusia susțin transformarea misiunii de pacificare în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Această formulă rămâne pentru Ucraina actuală, deși Rusia o tratează un pic altfel și susține că soarta misiunii de pacificare poate fi hotărâtă doar după rezolvarea politică a conflictului transnistrean. Noi rămânem pe aceleași poziții pe care le-am formulat atunci.

EUBAM va investi 5 milioane dolari SUA în Palanca

– La ce etapă se află demarcarea frontierei moldo-ucrainene?
– E un subiect foarte important. Acordul privind frontiera moldo-ucraineană a fost ratificat în anul 2001. Însă demarcarea segmentului central, care coincide cu sectorul transnistrean, a început abia în 2010. Practic, cu zece ani mai târziu. Grație eforturilor ambasadei și ministerului nostru am reușit să convingem partea transnistreană și cea moldovenească să începem procesul de demarcare. În decembrie 2010, am început lucrările în sectorul de nord, lângă satul Velîka Kislița. În perioada anilor 2011-2012, noi am reușit să stabilim locurile unde vor fi instalate semnele de hotar de-a lungul întregii frontiere. E vorba de 452 km. Urmează să instalăm stâlpii. De la bun început, am convenit cu partea moldovenească ca pilonii să nu poarte simboluri de stat, până la momentul în care va fi rezolvat definitiv conflictul transnistrean. Pilonii vor fi numerotați, vopsiți în alb și înregistrați în protocolul Acordului de demarcare a frontierei, cu toate coordonatele de amplasare. E un proces îndelungat, dar astăzi putem să spunem că ne apropiem de încheierea lui.

– Au existat dificultăți în timpul demarcării frontierei?
– Anul trecut am avut anumite dificultăți pe acest sector, deoarece partea transnistreană considera că există câteva porțiuni discutabile și a solicitat discuții suplimentare. Noi am organizat consultații și am eliminat orice obiecții. Ucraina a instalat circa 1500 de semne de hotar, iar R. Moldova va trebui să instaleze alte 500. Am convenit ca Ucraina să instaleze restul stâlpilor cu forțele proprii, iar R. Moldova va compensa, ulterior, cheltuielile. Sperăm că, în acest an, demarcarea va fi încheiată.

– Cine va asigura paza frontierei?
– Frontiera este păzită de serviciul de grăniceri ucrainean. Există un serviciu similar în regiunea transnistreană. Mai sunt puncte de trecere unde activează misiunea EUBAM, care verifică modul de traversare a graniței.

– Cum apreciați activitatea EUBAM în 2012?
– Cred că misiunea își îndeplinește mandatul destul de efectiv. EUBAM a ajutat mult la aplicarea cerințelor europene în perfectarea actelor vamale, a contribuit la stabilirea contactelor directe dintre poliția de frontieră a R. Moldova și Serviciul de grăniceri al Ucrainei, pregătirea personalului etc. Noi am convenit cu misiunea EUBAM de a crea puncte de control comune. Săptămâna trecută la Palanca și Odesa au avut loc câteva ședințe privind elaborarea unui proiect de creare a punctului comun de control la Palanca. EUBAM va aloca 5 milioane de dolari SUA pentru construcția spațiilor și infrastructurii, instalarea echipamentului modern, precum și pentru lărgirea benzilor de circulație ce vor elimina ambuteiajele la frontieră.

– Pe 1 februarie 2012 a fost semnat acordul de formare a Euroregiunii „Nistru”. Ce s-a realizat în cursul anului?
– Am reușit să creăm Consiliul Euroregiunii „Nistru” care a fost înregistrat la Consiliul Europei. De asemenea, a fost deschis un oficiu al euroregiunii la Bruxelles. În componența Euroregiunii „Nistru” intră șase raioane ale R. Moldova și regiunea Vinnița din Ucraina. Din păcate, din motive politice nu a fost posibil să atragem raioanele Camenca și Râbnița din regiunea transnistreană. Administrația de la Tiraspol nu vrea ca aceste raioane să fie considerate părți ale R. Moldova, ci teritorii ale Transnistriei. Ei fac trimitere la legislația internă, dar, deoarece euroregiunea este o structură internațională, noi nu putem să facem referire la legislația transnistreană. Cu toate acestea, reprezentanții raioanelor Râbnița și Camenca sunt invitați de Consiliul euroregiunii pentru a participa la discuții.

Am pregătit un portofoliu de proiecte, iar UE este pregătită să le finanțeze. Pe 28 februarie va avea loc o conferință internațională la care vor fi examinate proiectele. Majoritatea lor se referă la dezvoltarea infrastructurii. De exemplu, e vorba de deschiderea podului Unguri-Bronița (raionul Otaci). În viitor, s-ar putea să construim un pod la Soroca. Proiectele se referă și la dezvoltarea businessului mic, la turism și la modernizarea instituțiilor medicale.

Premierul Nicolai Azarov va sosi în R. Moldova

– Ce priorități a stabilit misiunea diplomatică a Ucrainei din R. Moldova pentru 2013?
– Vom încerca să rezolvăm acele probleme care mai mulți ani la rând au rămas nesoluționate. E vorba de încheierea demarcării frontierei moldo-ucrainene și recunoașterea dreptului de proprietate pentru câteva obiective aflate pe teritoriul statelor noastre. Ucraina pretinde la barajul de la Hidrocentrala electrică de la Novodnestrovsk, iar R. Moldova pretinde la 25 de obiective de pe teritoriul Ucrainei. În afară de aceasta, dorim să lărgim relațiile culturale. Deja a fost semnată o înțelegere între guvernele noastre de a organiza în septembrie Zilele Culturii Ucrainene în R. Moldova. Ultima dată, un asemenea eveniment a avut loc acum zece ani.

De asemenea, în acest an, planificăm vizita premierului nostru Nicolae Azarov și a spicherului Radei ucrainene Vladimir Rîbak.

Ceea ce ține de relațiile comerciale, există câteva momente neplăcute, cum ar fi limitarea vânzării divinurilor moldovenești în Ucraina și condițiile suplimentare înaintate de partea moldovenească referitor la vânzarea produselor ucrainene în ambalaj de plastic. În acest an, vrem să organizăm ședința comisiei interguvernamentale pentru relații comerciale și economice, pentru a ridica barierele care împiedică dezvoltarea comerțului între statele noastre.

– Sunt interesați agenții economici să aibă afaceri în R. Moldova?
– În R. Moldova există câțiva agenți economici ucraineni care activează mai mult în domeniul comerțului, cum ar fi rețeaua de magazine „Fourchette” sau „FoxMart”. Întreprinderile ucrainene sunt interesate, la rândul lor, în furnizarea utilajelor și mașinilor în R. Moldova. Recent, am dus negocieri cu CFM privind posibilitatea achiziționării vagoanelor produse la Uzina „Kriukov” din orașul Kremenciug.

Moldovenii țin la familie și tradiții

– Mulți tineri din R. Moldova aleg să-și facă studiile în universitățile din Ucraina. Statul ucrainean oferă burse tinerilor din Moldova?
– Ucraina oferă 100 de burse pentru cetățenii moldoveni și cinci burse de doctorat. Aceste cote se oferă în special tinerilor care au învățat limba ucraineană. În afară de aceasta, Ucraina oferă alte 100 de burse pentru tinerii din regiunea transnistreană. În fiecare an, în martie, Ministerul Educației R. Moldova organizează olimpiade naționale la limba și literatura ucraineană. Premianții acestor olimpiade sunt candidații principali pentru studii în Ucraina.

– Care e situația limbii ucrainene în R. Moldova și în regiunea transnistreană?
– Există diferențe. În regiunea transnistreană, limba ucraineană este una din limbile oficiale. În R. Moldova, limba ucraineană se studiază de rând cu engleza sau alte limbi străine. Din păcate, în ultimii ani, numărul școlilor unde este predată limba ucraineană a scăzut. În 2007, când am fost învestit în funcția de ambasador, funcționau 56 de instituții, acum sunt 49. Acest proces are loc din mai multe motive. În primul rând, scade numărul de elevi. O altă cauză ar fi faptul că acum are loc procesul de optimizare a școlilor și unele instituții sunt comasate. Și al treilea motiv ar fi faptul că nu este pus la punct un program de pregătire a profesorilor de limba ucraineană. În R. Moldova, exista doar la Bălți o catedră de limba ucraineană care pregătea profesori pentru instituții preuniversitare. Din păcate, catedra a fost dizolvată prin includerea în catedra limbilor slave. În unele sate ucrainene, limba maternă nu este studiată la școală. De exemplu, în satul Elizavetovca din raionul Dondușeni, unde locuiește o majoritate de ucraineni, copiii sunt nevoiți să meargă la școala rusă. Nu demult am avut o întrevedere cu ministrul Educației, Maia Sandu, și am adresat rugămintea ca ministerul să ia sub control soarta acestei școli. Ucrainenii sunt și ei băștinașii acestei țări, care locuiesc aici de secole. Ar fi păcat ca ei să-și piardă limba și cultura.

– Sunteți de cinci ani ambasador în R. Moldova. Ce părere aveți despre țara noastră?
– Sunt cel mai longeviv din corpul diplomatic. Când am venit la Chișinău și am revăzut situația relațiilor noastre bilaterale, am ajuns la concluzia că în zece ani până la venirea mea nicio problemă stringentă, cum ar fi cazul Palanca sau demarcarea frontierei, nu a fost rezolvată. Am reușit să găsesc limbaj comun și înțelegere din partea oficialilor ca să demarez procesul de rezolvare a acestor chestiuni.
Desigur, în acești ani, am izbutit să cunosc R. Moldova și oamenii care locuiesc aici. Orice comunicare cu ei m-a îmbogățit. Odată am fost invitat la o nuntă și am observat că, atunci când se servesc bucate noi, farfuriile cu primele mâncăruri nu se iau de pe masă. Și în Ucraina este obiceiul acesta, dar aici se observă mai bine. Am observat și cât de importanți sunt nănașii. Pe de altă parte, moldovenii țin mult la familiile lor, de aceea pleacă peste hotare la muncă. E un popor care ține la tradiții și familie.