– Dle Ioniţă, pentru început vreau să discutăm despre criza financiară din societate, aceasta a fost cauzată şi de situaţia din sistemul financiar-bancar. Cât de credibil este acum sistemul bancar din Moldova?
– La noi sistemul financiar şi cel bancar era foarte slab dezvoltat. Banii sunt ca sângele în societate, iar pentru ca „organismul” să reziste este nevoie de cel puţin 60% din PIB. Pentru R. Moldova asta ar însemna nu mai puţin de 70 mlrd de lei, minimul necesar ca economia să supravieţuiască şi să se poată dezvolta. Din păcate noi avem doar 43 de mlrd de lei, aproape jumătate din minimul necesar, dar nici aceştia nu sunt bine gestionaţi. Circa 17 mlrd de lei stau la oameni acasă, dar şi aceşti bani niciodată nu se ştie unde vor pleca. Mai este şi faptul că în ultima perioadă oamenii şi-au mai scos de pe conturi circa 2 mlrd de lei, iar puţinii bani care au mai rămas sunt gestionaţi extrem de prost. La noi cetăţenii nici nu au avut încredere în sistemul bancar, în urma şocului produs în anii 90, când oamenii şi-au pierdut banii din bănci. Evident că a fost stricată imaginea băncilor, dar bancherii nu poartă nici o vină pentru jafurile produse.
– Păi da preşedinţii băncilor nu pot lua anumite decizii, care să protejeze banii oamenilor?
– Preşedinţii băncilor nu sunt decidenţi, ei sunt executori. Eu spuneam şi mai înainte: oameni buni, puneţi administratori speciali la banca în cauză, dar nu adoptaţi politici, care să distrugă micul sistem bancar din R. Moldova. Toate băncile din R. Moldova luate la pachet ar reprezenta o bancă măruntă din România, nu mai vorbesc de alte ţări. Acum băncile vor trebui să lucreze ani de zile asupra imaginii lor şi asta deşi anumite bănci nu au nici o treabă cu tot ce s-a produs.
– Dvs aţi mai vorbit despre aceste probleme, aţi prezentat şi unele acte legate de Banca de Economii în cazul schemelor frauduloase. A fost deschis şi un dosar penal pe acest fapt. Care este acum soarta acestuia?
– Da, dosarul încă mai este pe rol. Ceea ce vreau eu să spun este că au fost folosite 2 scheme de fraudare în acest caz. În prima pe care am descris-o public, pentru care mi s-a deschis şi 2 dosare penale, vorbeam despre scoaterea banilor prin credite false sau fictive, şi prin firme off-shore banii au fost scoşi din Banca de Economii. Mulţi mă întrebau de ce nu am prezentat mai devreme actele, dacă ştiam despre aceste scheme dinainte. Pentru prima dată spun acest lucru: din momentul când am primit documentele clare cu privire la BEM şi până în momentul când am luat decizia să ies public au trecut 2 săptămâni. Să văd acum eroul cela, care va lua o decizie mai rapidă. Eu am ştiut la ce riscuri merg şi că nu voi mai fi deputat şi că voi fi târât prin instanţe.
Potrivit primei scheme eu estimam că suma totală poate fi de 3 mlrd de lei. Dar a fost şi o a doua schemă, care e mult mai sofisticată. Prin această schemă au fost sustrase 11 mlrd de lei şi este numită „carusel” sau „suveică”. Adică se ia o anumită sumă de bani şi se depozitează într-o altă bancă din străinătate. În cazul nostru a fost o bancă din Federaţia Rusă, iar în schimb se obţine o hârtie care confirmă că aceşti bani există acolo. Ulterior această hârtie este folosită drept garanţie ca să se ia o altă sumă de bani şi astfel, într-o bună zi ne putem trezi că toţi banii sunt în banca ceea, iar în R. Moldova rămân nişte hârtii de confirmare. Aceste hârtii au valoare atât timp, cât banca rusă va fi în regulă.
Banca Naţională a ajuns într-o situaţie foarte proastă că trebuie să iasă public, deşi altcineva a furat miliarde de lei. Acum toată lumea crede că Banca Naţională este de vină, deşi hoţul stă liniştit acum şi râde de tot ce se întâmplă acolo. Dar s-a întâmplat un lucru mai grav, despre care s-a menţionat mai puţin. BNM a instituit o administrare specială, după care a făcut o acţiune, după mine – foarte proastă, când a intervenit în cursul valutar. Deci Banca a intrat într-un conflict de interese, pentru că pe de o parte BNM determină politica monetară în ţară şi tot ea a fost cea, care administra trei bănci cu probleme. Şi atunci BNM se afla între interesul public – stabilitatea valutară şi interesul băncilor cu probleme – gaura enormă din bilanţul contabil. Atunci s-a decis jocul de pe piaţa valutară pentru a acoperi unele găuri de la acele bănci. Cineva de la Banca Naţională mi-a spus că ei au dreptul să intervină şi că nu există nici o încălcare a legii, dar să ne uităm la efect. Din această cauză a început haosul valutar şi agenţii economici au avut pierderi enorme, dar au avut pierderi şi cetăţenii, care acum nu mai ştiu ce să facă.
– Aţi arătat că în spatele schemelor de la BEM stau persoane din anturajul lui Vlad Filat. Mai sunt şi alte persoane influente implicate în aceste scheme?
– Persoane implicate în aceste scheme sunt mai multe. Dar eu fac o distincţie clară între persoanele private şi persoanele publice. De cele private trebuie să se ocupe Procuratura Generală, iar cele publice au imunitate parlamentară sau influenţă şi este foarte greu să te apropii de ele la nivel de anchetă, deoarece apare riscul de a fi interpretat ca o persecuţie politică. Eu m-am străduit să vorbesc în public doar de persoanele publice şi aici apare o altă problemă esenţială: transparenţa acţionariatului. Ştie cineva cine este proprietarul real al Băncii de Economii? Ştie cineva dacă este vreo legătură între numele Vlad Filat şi Banca de Economii ca formă de proprietate? Această lipsă de transparenţă ridică o altă întrebare: cât capital au băncile?
Deci un şmecher, având putere politică, a cumpărat banca practic pe gratis şi încă noi am plătit pentru asta. Noi riscăm ca proprietarul băncii, devenit proprietar în anumite circumstanţe, să gestioneze banii publici, banii noştri. În toate aceste scheme, chiar şi dacă au fost implicaţi alţi jucători politici, aceia cel puţin nu s-au expus. Orice nesoluţionare a problemei BEM-ului cade ca o pată pe toată clasa politică din ţară.
– Dar avem şi o comisie, care anchetează această situaţie. Credeţi că vor elucida toate faptele?
– Eu cred că se întâmplă o situaţie proastă. Se realizează un scenariu: cum să furi banca şi să scapi basma curată. S-a creat criza valutară pe piaţă şi BNM a fost nevoită să iasă, deşi orice ar face Banca Naţională va fi aiurea. N-ai cum, dacă s-a furat 1 mlrd de euro, banii rămân furaţi. Şi atunci apare primul vinovat – Banca Naţională. Al doilea vinovat va fi firma internaţională care anchetează situaţia. Deşi pentru o anchetă calitativă este nevoie de mai mult timp, poate şi mai mult de 1 an. Poate apărea şi un al treilea vinovat – Comisia de anchetă, deşi eu cred că deputaţii din această comisie se gândesc: pentru ce le-a trebuit lor să se implice în aceasta. Eu nu cred că în 2-3 săptămâni această comisie va găsi toate schemele de fraudare.
Deşi, cum spuneam, hoţul acum stă într-o parte şi râde, deşi foarte multă lume nevinovată este de fapt învinovăţită. Atât timp cât nu vom găsi hoţul şi nu îl vom scoate în faţă, el va râde şi noi tot vom mai căuta vinovaţii.
– Şi atunci această companie internaţională Kroll, va reuşi să scoată ceva la suprafaţă, va face mai multă lumină în acest caz?
– Da, sunt convins. Dar este nevoie de timp. A fost făcut în 2012 şi un audit de către compania Grant Thornton şi s-a transmis o scrisoare către BNM, în care se menţiona că se fură şi se fură mult. Dorin Drăguţanu încerca să spună ceva la şedinţa Comisiei pentru stabilitate financiară, dar atunci încă nu se ştia despre aceste lucruri. Atunci şedinţa o prezida dl Vlad Filat, eu nu aveam nici o informaţie şi nu prea înţelegeam ce vrea să spună dl Drăguţanu.
– De ce vă întrebam despre ancheta companiei Kroll, pentru că s-a vorbit despre descinderile CNA şi sustragerea unor acte, dar şi despre incendierea unui automobil, în care erau acte importante. Ce s-a întâmplat, a încercat cineva să muşamalizeze unele acţiuni?
– Cei, care au făcut această infracţiune, au şi dat foc la acea maşină cu acte. Încrederea oamenilor în instituţiile statului este foarte slabă şi imaginea e proastă, şi asta deşi instituţiile statului fac tot posibilul ca să-şi îndeplinească treaba bine. Percepţia mea este că într-adevăr se lucrează şi vreau să le spun angajaţilor publici din acele instituţii: vă rog să nu vă pară rău că societatea aşa gândeşte, este o percepţie greu de schimbat. Faptul că a fost adusă o companie de investigaţie şi nu una de audit mă face să cred că lucrurile se vor schimba în bine. Dar „lucraţi şi răbdaţi” – asta vreau să le spun lor, pentru că imaginea se va crea prin probe reale.
– Suma, care se vehicula anterior este de 27 de mlrd de lei, deşi guvernatorul Băncii Naţionale a spus că această cifră este umflată. Care este suma reală totuşi?
– Cifra de 27 mlrd a fost oferită de către CNA şi aici terbuie să fim atenţi. Prima sumă pe care am oferit-o eu era de 500 mln de lei, iar eu estimam suma de 3 mlrd de lei. Dar din discuţiile la CNA mi-am dat seama că nu posed toate documentele. Ei au mult mai multe date. Această sumă a fost calculată în baza primei scheme de fraudare, din creditele false. Dar după a doua schemă am înţeles că exista şi o a doua sumă, de vreo 11 mlrd de lei, în spatele cărora mai erau nişte sume, dar pe care nu le puteam identifica. În total se aduna suma de aproximativ 20 mlrd de lei. După asta a venit dl Sturza, care s-a documentat din alte surse, şi a spus că suma de fapt e de 21 mlrd de lei. Ulterior, CNA a dat o cu totul altă sumă, pentru că în afară de ceea ce am documentat noi, a mai fost depistată o a treia schemă, dar pe care eu nu o cunosc. Dar cred că CNA va face publică toată această informaţie.
– În această situaţie, riscă să fie „sacrificat” dl Dorin Drăguţanu, cineva de la CNA sau alţi responsabili, în calitate de „ţapi ispăşitori” pentru situaţia creată?
– Nu sunt fanul dlui Drăguţanu, dar cred că va fi cea mai mare greşeală. Eu cred că el era în rol de poliţist. Şi am avut o asemenea situaţie: cineva a prădat un magazin şi noi dăm vina pe poliţist – de ce nu a păzit magazinul. Da, el are partea sa de vină, dar până la urmă tâlhăria este pe seama cui? A hoţului. Deci vina de bază este a hoţului. Deci, orice formă de pedeapsă a dlui Drăguţanu eu cred că va fi cel mai prost lucru. Şi asta pentru că va distrage atenţia publică de la adevăratul făptaş.
Dar cred că totuşi clasa noastră politică realizează gravitatea problemei şi se va mobiliza, pentru că acum e un test de maturitate pentru politicienii noştri. Dacă ei se vor asocia cu această mizerie, atunci va fi grav pentru noi toţi, dar în primul rând pentru ei. Pentru că va fi o presiune foarte puternică exercitată de către societatea civilă.
– Acum vreau să vă întreb câteva lucruri din domeniul politic. În ce relaţii sunteţi cu foştii colegi din PLDM?
– Cu unii din ei am fost în relaţii prieteneşti şi a rămas acea relaţie, cu alţii a fost o oarecare reticenţă, dar eu nu am forţat lucrurile. Mă bucur că se păstrează şi unele relaţii personale cu unii, care nu sunt influenţate de factorii politici.
– Vă tentează să vă implicaţi din nou în politică?
– Eu am fost în viaţa publică de 15 ani, după care am luat o decizie de retragere din domeniul politic şi nu am participat la electorala din 2014, dar din luna februarie am revenit în spaţiul public. Deocamdată nu am luat o decizie finală. Cu certitudine mă voi implica public şi mă voi expune pe subiectele de interes public. Cât priveşte domeniul politic sunt sigur că la electorala viitoare vom avea o problemă pe tot ce înseamnă segmentul de centru-dreapta. Adică tot ce a fost segmentul PLDM acum va fi dispersat, pentru că oamenii, care au creat partidul, au avut nişte aspiraţii şi acum ei stau acasă şi scrâşnesc din dinţi.
– Referitor la proiectul politic lansat de Iurie Leancă, pe dvs vă tentează să vă implicaţi în acest proiect?
– Cu dl Leancă eu am discutat mai puţin, eu eram pe domeniul economic, iar el – pe cel al diplomaţiei. Urmăresc tot ce face dl Leancă, chiar dacă nu era el, ar fi apărut altcineva, pentru că există un vid al persoanelor, care să reprezinte cu adevărat interesele oamenilor. Îi doresc succes dlui Leancă, sper că el va reuşi să demonstreze „celui mai capricios” electorat că se poate şi sper să se bucure de încrederea oamenilor. Referitor la implicarea mea în proiecte politice, eu voi lua deciziile cumpătat şi cred că la momentul oportun voi face publică decizia.
Sursa: politik.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
