În prezent, Comisia Europeană consideră că țara noastră îndeplinește toate obiectivele stabilite în cele patru blocuri – securitatea documentelor, migrația ilegală, securitate și ordinea publică, relații externe și libertăți fundamentale – din cadrul celei de-a doua fază a Planului. 

Potrivit unui comunicat oficial al Comisiei Europene, emis săptămâna trecută, reforma Ministerului de Interne a fost finalizată, cooperarea judiciară în domeniul penal cu statele membre ale UE și cooperarea internațională a poliției a fost îmbunătățită, precum și cooperarea cu Ucraina în domeniul gestionării frontierelor. „Ținând cont de cooperarea dintre UE și R. Moldova, Comisia va prezenta, în cadrul Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, o propunere legislativă pentru a ridica obligativitatea vizelor pentru cetățenii R. Moldova, care dețin un pașaport biometric. Aceasta implică modificarea Regulamentului CE 539/2001, în conformitate cu metodologia Planului de acțiuni pentru liberalizarea regimului de vize”, se precizează în comunicat. Așadar, moldovenii ar putea călători fără vize în Uniunea Europeană din 2015, conform declarației lui Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene.

Retrospectiv, în 2010, când a fost lansat Dialogul pe Vize, nimeni nu credea că cetățenii R. Moldova vor putea călători în UE fără vize. „În acel moment, chiar și în rândul birocraților informați, opiniile oscilau dintr-o extremă în alta. Dacă în 2010 nimeni nu credea că este posibil, atunci în 2011 majoritatea credea că R. Moldova va obține regim liberalizat de vize până la sfârșitul lui 2012”, menționează Leonid Litra, în cadrul unui buletin de politică externă al IDIS „Viitorul”.

Ipoteza unui proces rapid de liberalizare se datora, în primul rând, experienței statelor din Balcani, care au obținut regim fără vize cu UE timp de un an și jumătate – Macedonia, Serbia și Muntenegru – sau timp de doi ani și jumătate, ca în cazul Bosniei și Herțegovinei și Albaniei.

Condiții mai severe din partea UE

Totuși, experiența UE cu statele Balcanice a demonstrat că trebuie să fie mai exigentă față de țările care își doresc un regim liberalizat de vize. „Efectele acestei atitudini nu au întârziat să apară în planurile de acțiuni oferite întâi Ucrainei, apoi Moldovei și, în final, Georgiei. Planul de Acțiuni oferit celor trei state din Parteneriatul Estic păstrează parametrii generali în comparație cu documentul oferit de UE în Balcani, doar că acesta este mult mai sever. În primul rând, spre deosebire de planurile de acțiuni oferite în Balcani, R. Moldova a primit un plan împărțit în două faze, respectiv din punct de vedere tehnico-birocratic procesul devine mult mai lung și complicat. În al doilea rând, între cele două faze se face o evaluare a impactului migrației și de securitate de după liberalizarea regimului de vize. În al treilea rând, UE este mult mai strictă în evaluarea pe care o face”, precizează autorul studiului.

De altfel, pentru comparație, Macedonia a primit regim liberalizat de vize fără a avea o lege a antidiscriminării, iar Ucraina nici măcar nu poate trece la faza a doua fără această lege.

După mai multe discuții asupra procesului de liberalizare a regimului de vize cu experți europeni, R. Moldova trebuia să adopte o nouă atitudine, printr-un proces de reformare profundă a sectorului de justiție, securitate și afaceri interne, care consolidează instituțiile de drept, și respectarea drepturilor omului, lupta cu corupția și îmbunătățirea vieții, dar și a mobilității cetățenilor.

Reformarea – dificilă, dar posibilă

Procesul de reforme pentru îndeplinirea Planului de Acțiuni a fost structurat într-un plan național, coordonat de Ministerul de Externe prin intermediul grupului de lucru interministerial, fapt care a asigurat divizarea muncii și a responsabilităților pentru fiecare instituție. „La implementarea primei faze, lucrul cel mai evident a fost că toate legile cu caracter tehnic au fost adoptate relativ rapid și fără a întâlni rezistența din partea decidenților. Însă, legile care au avut potențial de a pune în pericol stabilitatea politică și imaginea guvernării, în special este vorba de legile legate de combaterea corupției și a discriminării, au fost adoptate cu greu și după mai multe ezitări”, precizează Leonid Litra.

Drept urmare, R. Moldova a ajuns să fie singura țară din Parteneriatul Estic care are o lege a antidiscriminării în acord cu cerințele de bază ale UE. Respectiv, prima fază este îndeplinită în totalitate, cu excepția unor mici elemente. În ceea ce privește faza a doua, aceasta este mult mai dificilă decât cea dintâi. „Dacă pentru blocul unu, privind securitatea documentelor și pentru blocul doi, care ține de migrația ilegală, RM a demonstrat un progres aproape exemplar, atunci pentru blocul trei, ce vizează securitatea și ordinea publică, și blocul patru, privind relații externe și libertăți fundamentale, reformele au avansat semnificativ, fără însă a atinge cel mai înalt nivel”, punctează expertul IDIS „Viitorul”.

Așadar, problemele cele mai mari rămân în zona combaterii corupției, mai ales la nivel înalt. „În pofida unui început încurajator prin inițierea unor dosare demnitarilor de rang înalt, organele responsabile de combaterea corupției nu au fost capabile încă să demonstreze că pot acționa independent față de guvernare prin demonstrarea vinovăției oficialilor”, se arată în studiu.

Totuși, din fericire, declarația comisarului european pentru afaceri interne al UE, Cecilia Malmström, confirmă anumite eforturi din ultimii trei ani ale autorităților din RM, precizând că progresul realizat va deschide calea pentru o propunere a Comisiei de a permite călătoriile fără viză în spațiul Schengen pentru moldovenii care dețin pașaportul biometric. „Aceasta este o veste foarte bună pentru cetățeni și un element tangibil spre o asociere politică mai apropiată și integrarea economică cu UE”, a declarat Cecilia Malmström.

Menționăm că anterior a fost semnat Acordul între R. Moldova şi Comunitatea Europeană privind facilitarea eliberării vizelor, în vigoare din 2008, și care a adus deja beneficii moldovenilor din diferite puncte de vedere. „Conform datelor Comisiei, numărul de vize UE cu multiple intrări, emise moldovenilor, a crescut de la 11,6% în 2008 la 26,71% în 2012 pentru țările Schengen și cu 45% în 2012 pentru țările membre UE”, potrivit unei publicații emise de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a RM.

Însă, Acordul de facilitare a vizelor a fost modificat în 2013 și a simplificat cerințele privind documentele ce demonstrează scopul călătoriei pentru o mai mare categorie de solicitanți, inclusiv pentru reprezentanții organizațiilor societății civile, jurnaliștilor și a echipelor lor tehnice, pentru membrii categoriilor profesionale ce participă la expoziții internaționale, conferințe și seminare.

În 2007, R. Moldova a anulat unilateral regimul de vize pentru statele membre ale UE și, în același timp, țările UE sunt printre cele mai restrictive în ceea ce privește libertatea de circulație.