Investigație RISE: Companii din Republica Molodva afiliate unor corporații militare ruse

Republica Moldova nu a aderat la sancțiunile occidentale împotriva Rusiei. Motivul: avem o societate și o economie vulnerabilă la astfel de poziționări, a argumentat din start ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu. Pe de altă parte, unele date oficiale arată că prezența capitalului rusesc în economia Republicii Moldova ar fi coborât la un nivel minuscul: mai mic chiar de un procent, deși anterior aceasta era una masivă.

În realitate, capitalul rusesc de stat și privat are în continuare o prezență majoră în economia Republicii Moldova, iar în anumite sectoare chiar deţine o poziţie dominantă, precum în cel gazier, energetic, petrolier, transport sau media. În plus, prezența capitalului rusesc în economia Republicii Moldova este mult mai importantă, dar foarte des aceasta nu este una directă, ci prin interpuşi sau companii din paradisuri fiscale.

RISE Moldova a efectuat o evaluare a acestei prezențe și a identificat patru întreprinderi din Moldova  afiliate unor corporații militare de stat din Rusia sancționate de comunitatea internațională pe fundalul invaziei ruse în Ucraina. Importanța lor a crescut semnificativ în contextului faptului că autoritățile de la Chișinău nu s-au raliat la sancțiunile occidentale împotriva Rusiei.

Toate ele produc diverse piese mici care ar putea servi mașinăriei ruse de război, cum ar fi utilaje microelectronice sau elemente pentru motoarele avioanelor, inclusiv a celor de vânătoare MIG.

TOPAZ DIN CHIȘINĂU

Cea mai la vedere este uzina Topaz, graţie amplasării în inima capitalei. Uzina și-a început activitatea în anul 1978, fiind specializată în producerea de mici de aparate de calcul și utilaje microelectronice pentru nevoile complexului militar-industrial sovietic. Până în 1991, a aparținut direct Ministerului Industriei Apărării al URSS.

După destrămarea URSS, în 1995, a devenit societate pe acţiuni cu un capital social de 25,5 milioane de lei. Circa 92,9% din acţiuni au rămas la stat, iar restul a ajuns la angajaţi şi la un fond de investiţii. Fără piaţă de desfacere şi fără contracte din Rusia, întreprinderea a ajuns într-o situaţie dificilă.

În februarie 2002, Guvernul Tarlev a scos la privatizare, prin concurs investiţional, cota de 92,94% la Topaz, care a fost cumpărată de singurul participant – întreprinderea unitară de stat federală Salyut din Federaţia Rusă. Specializată în producţia de motoare pentru avioanele militare şi civile, Salyut făcea parte din Agenţia de Stat Avia şi Cosmică a Federaţiei  Ruse.

„NU AM REUŞIT”

Potrivit contractului semnat pe 15 iunie 2002, Salyut a achitat pentru pachetul de acţiuni suma de 950 de mii de dolari și se angaja să facă investiții de 4 milioane de dolari în decursul următorilor doi ani. Planul de investiţii nu va fi realizat, însă, în termenul stabilit. Cu toate acestea, nici contractul nu va fi reziliat.

După o serie de reorganizări, Salyut a fost lichidată la începutul anului 2019, activele ei fiind preluate în mare parte de Corporația Unită Producătoare de Motoare (ODK, Объединенная двигателестроительная корпорация) ce face parte din corporația rusă de stat Rostec.

În ultimii ani, Topaz nu a reușit să aibă venituri majore, acestea oscilând între 50 și 60 de milioane de lei pe an. Iar invazia rusă în Ucraina a influențat și mai tare activitatea uzinei. Astfel, din februarie, Topaz și-a redus semnificativ activitatea de producere, ne-au spus reprezentanții întreprinderii, atunci când i-am întrebat de ce nu răspunde nimeni la solicitarea noastră de informații.

În prezent, managementul uzinei Topaz este exercitat de persoane originare sau conectate la regiunea transnistreană.

PRIBOR DIN BENDER

ODK a moştenit de la Salyut şi drepturile asupra unei altei întreprinderi din Moldova: uzina Pribor din Bender, regiunea transnistreană, despre care, însă, informaţii sunt mai puţine.

Pribor produce instalații de pompare a gazelor, pompe rotative cu vortex și echipamente speciale nestandardizate și se consideră a fi prima întreprindere din regiunea transnistreană privatizată de o corporație de stat din Federația Rusă. Ea a fost cumpărată de Salyut în decembrie 2003, la un preț de 625 de mii de dolari.

În prezent, uzina Pribor nu deține autorizații individuale de export al mărfurilor strategice (cu dublă destinație). Dar, într-un răspuns oficial, ASP ne informează că, la începutul lunii martie 2022, adică la câteva săptămâni de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, întreprinderea a depus o cerere în vederea obținerii autorizației de export în Federația Rusă.

Cererea uzinei a fost examinată de Comisia interdepartamentală la 21 aprilie 2022, care a decis să prelungească, pe perioada Stării de Urgență în Republica Moldova, termenul de examinare a acesteia.

UZINA PRODUCĂTOARE DE MAȘINI DIN BENDER

O altă întreprindere din regiunea transnistreană conectată la complexul militar din Rusia este Uzina producătoare de mașini din Bender (Российское предприятие «Бендерский машиностроительный завод»). Ea produce diverse componente mici, la comanda unor companii din Rusia.

În octombrie 2006, uzina a fost cumpărată de compania rusă Aviamzkomplekt, care a achitat 800 de mii de dolari, s-a angajat să achite datoriile de 1,5 milioane dolari ale întreprinderii și să facă investiții de circa 4 milioane de dolari.

PARTENER CU CORPORAȚIA RACHETE TACTICE

Aviamzkomplekt este specializată în construcția de componente pentru aparate de zbor, inclusiv în cosmos, și este parteneră în câteva proiecte cu corporația Rachete Tactice din Rusia.  În 2017, la o aniversare a corporației, a participat și liderul regiunii separatiste Vadim Krasnoseliski, împreună cu directorul uzinei din Bender, Victor Grigoriev.

În prezent, uzina dispune de două autorizații individuale de export a mărfurilor strategice (cu dublă destinație) în Federația Rusă, valabile până la 31 decembrie 2022.

Datele publice din regiunea transnistreană arată că, în 2021, Uzina producătoare de mașini din Bender a avut venituri de circa 181 milioane de aşa-zise ruble transnistrene (circa 11 milioane de dolari) şi un profit de 68 milioane (circa 4,2 milioane dolari).

ASPA DIN ORHEI

O altă întreprindere afiliată unor corporații cu profil militar din Rusia este Uzina Constructoare de Mașini ASPA din Orhei. Până la finele lunii mai 2022, aceasta a deținut autorizarea necesară pentru exportul mărfurilor strategice (cu dublă destinație).

După cum scrie într-o broșură publicată de ASPA, întreprinderea și-a început activitatea în anul 1972, fiind specializată în fabricarea pieselor și subansamblelor pentru întreprinderea „Krasnîi Octeabri” – unul dintre liderii mondiali în domeniul fabricării motoarelor pentru avioanele de vânătoare MIG. În prezent, „Krasnîi Octeabri” are denumirea Uzina Constructoare de Mașini din Moscova „V. V. Cernîșev” și, la fel ca și Topaz și Pribor, face parte din ODK.

În perioada anilor 1972–1991, pe lângă piese pentru motoarele avioanelor MIG, ASPA se ocupa și de producția sculelor așchietoare pentru prelucrarea metalului, echipamentului tehnologic și instrumentelor de măsurat, precum și diferite produse de larg consum.

Sursa: Newsmaker.md