S-au spus multe lucruri despre prezența tricolorilor în competiție, soldată cu două medalii, ambele de bronz și ambele la haltere. Majoritatea comentariilor sunt contradictorii, pe de o parte entuziasmul pentru cel mai bun rezultat de după independență, pe de altă parte dezamăgirea pentru un rezultat modest în raport cu țări cu dimensiuni comparabile.
Andrei Batereanu, fost campion european la tae kwon do, activist independent implicat în zona problemelor de tineret și sport, el însuși trecut prin experiența anilor petrecuți în sălile de antrenament și de competiții, spune că adevărul e, ca de obicei, undeva la mijloc.
„E un rezultat excepțional pentru condițiile de pregătire și antrenament pe care le au sportivii din Republica Moldova, dar e un bilanț dezastruos față de potențialul de performanță pe care îl are țara noastră”, afirmă Batereanu. „Am citit un studiu, bazat pe analiza comparativă privind condițiile de pregătire ale atleților germani, numărul de cluburi, sportivi legitimați, dotări și posibilități de cantonament, medicație și alimentație, care demonstra că un bronz olimpic pentru Moldova este echivalentul a 7 medalii de aur pentru Germania. Asta cred că spune totul despre valoarea performanțelor Cristinei Iovu și a lui Anatol Cârâcu”, declară fostul campion continental.
Pe de altă parte, Andrei Batereanu susține că nici nu putem să ne îmbătăm cu apă rece și să ne consolăm cu ceea ce avem acum: „Populația R. Moldova are caracteristici fizice care recomandă copiii și tinerii moldoveni pentru performanță. Că această genă sportivă, pe ce o remarcă orice cunoscător care vine în țara noastră, nu este valorificată, este vina exclusivă a autorităților. E foarte ușor ca, o dată la patru ani, sau după competiții majore, să te împăunezi alături de cei care obțin rezultate și să le oferi sume care pentru oamenii de rând par exorbitante, dar nu acoperă umilința și greutățile prin care aceștia au trecut pentru a ajunge pe podium. În realitate, politicienii nu fac decât să mascheze cu mită de la buget dezinteresul total față de sport, care, în R. Moldova se află într-o situație catastrofală”.
În opinia ex-campionului, cauza dezastrului din acest domeniu este lipsa totală a unei strategii naționale de susținere a sportului, prin investiții în săli de antrenamente și de competiții, în salarii pentru antrenori și sportivi, în participarea sportivilor la cantonamente și stagii de pregătire profesioniste și la marile competiții ale lumii. Până la rezolvarea acestei situații, foarte mulți tineri moldoveni care ating performanțe doar datorită talentului și sacrificiilor pe care le fac, aleg să concureze pentru alte culori decât cele naționale.
„Ați văzut și la această ediție, sportivi moldoveni concurând pentru Rusia, Franța, Ucraina, România în competițiile olimpice. E cunoscut deja faptul că naționala de handbal a României, de patru ori campioană mondială, are în lot 9 jucători formați la Școala Sportivă din Chișinău, cea a Rusiei are 4, iar Ucraina are 3. Un lot întreg, asta în condițiile în care în toată țara nu avem nici măcar o sală omologată pentru competiții internaționale, deci, nu putem participa nici la preliminarii pentru campionate mondiale sau europene”, declară Andrei Batereanu. În opinia sa, atâta vreme cât sportul va fi doar la discreția sponsorilor privați, nu putem aștepta decât un miracol, de genul Iovu sau Cârâcu.
„Într-o perioadă în care ne chinuim să facem o imagine acestei țări, să le dăm oamenilor dreptul de a fi mândri că sunt moldoveni, uităm că sportul este unul dintre cei mai importanți factori de coeziune socială. Unde, dacă nu în arene, sentimentul de apartenență la o comunitate națională este prezent. Câtă energie constructivă și dorință de a face ceva pentru patrie se naște în cei care văd tricolorul înălțat pe catarg și aud imnul național intonat în fața a zeci de mii de spectatori?”, conchide fostul campion.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
