Ion Terguță: Agenda ascunsă a guvernării – resetarea totală a ordinii constituționale

Președinta Maia Sandu a insistat cu tot dinadinsul să obțină o nouă majoritate parlamentară pentru PAS. Făcând abstracție de orice, PAS are 55 de mandate în viitorul Parlament. S-ar putea presupune că președinta și-a atins obiectivul de a-și asigura un nou mandat liniștit, în care poate conduce Republica Moldova după bunul său plac. Totuși, insistența cu care s-a urmărit excluderea din Parlament a formațiunii „Democrația Acasă” scoate în evidență obiective ascunse pe care și le propune această „veche-nouă” guvernare.

Am scris în josul acestei pagini despre marele regret al președintei din mandatul trecut: ratarea adoptării unei noi Constituții, care, potrivit șefei statului, ar fi permis „rezolvarea mai multor probleme”. Poate părea o aberație, dar nu uitați că Maia Sandu știe să-și urmărească obiectivele, iar acest lucru se va întâmpla fără îndoială.

Obiectiv vorbind, Republica Moldova are nevoie de corectarea Constituției, iar cel mai probabil în 2026 vom avea un referendum constituțional. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a avansat ca obiectiv major pentru PAS, în viitorul mandat, adoptarea reformei administrativ-teritoriale. Este adevărat că această reformă se adoptă prin lege organică, dar articolul 110 din Constituție prevede clar forma de organizare „sub aspect administrativ, în sate, oraşe, raioane şi unităţi teritoriale autonome”. Orice altă formă de organizare, care să permită optimizarea cheltuielilor publice, va implica modificarea acestui articol. Cum PAS are doar 55 de mandate, fie va trebui să găsească voturi suplimentare în Parlament, fie să anunțe un referendum constituțional. Și aceasta va fi „fereastra de oportunitate”.

Unde e unul, vor intra și altele: articolul 13 (denumirea limbii), statutul regiunii transnistrene, pentru care deja se lucrează, precum și noi împuterniciri pentru președinte. Exact asta am spus: noi împuterniciri pentru președinte. Opinia publică a fost deja testată cu succes prin legea CSS, care i-a oferit președintei roluri improprii, dar acceptate tacit de societate. De aici până la o nouă Constituție este doar un pas.

Franța, ajunsă la a Cincea Republică, poate servi drept exemplu. Ce înseamnă, în accepțiunea franceză, o nouă republică? Este, în fond, o revoluție constituțională, nu în sens violent, ci o refondare a statului care urmărește:

• restabilirea stabilității politice;

• reechilibrarea puterilor;

• relegitimarea instituțiilor.

Argumentele în cazul nostru sunt solide: justiția nu funcționează, instituțiile sunt șubrede, separația puterilor este formală, iar în profunzime găsim destule motive pentru o nouă Constituție. În Franța, trecerea la o nouă Republică, în 1958, a implicat:

• dizolvarea vechilor instituții constituționale (Adunarea Națională, Guvernul etc.);

• scrierea unei noi Constituții, aprobate prin referendum;

• redefinirea echilibrului între puteri (executiv, legislativ, judiciar);

• schimbarea formei de guvernare – de la parlamentară instabilă la semiprezidențială stabilă.

În mod practic, Franța s-a ales cu un mandat prezidențial (inițial de 7 ani, apoi de 5), iar președintele a obținut un rol executiv real, în timp ce Parlamentul a fost limitat în competențe. Încercați să comparați aceste prerogative cu cele oferite președintelui prin legea CSS, modificată în această vară. Curioasă coincidență.

O nouă Constituție presupune resetarea totală a ordinii constituționale. Asta înseamnă că Parlamentul, Președinția, Guvernul și Curtea Constituțională ar trebui reorganizate, iar mandatele actuale ar înceta odată cu intrarea în vigoare a noii legi fundamentale. Dacă guvernarea are un asemenea plan, implementarea lui ar trebui să înceapă imediat, din considerente practice și politice. Mandatul actual al președintei expiră în 2028, deci mai sunt doar trei ani. Termenele sunt foarte strânse:

• 1 an pentru elaborarea noului text constituțional;

• 2026 – referendum constituțional (în corelație cu reforma administrativ-teritorială);

• 2027–2028 – intrarea în vigoare a noii legi fundamentale și organizarea de noi alegeri.

Și, cel mai important: adoptarea unei noi Constituții în Republica Moldova, pe model francez, ar permite resetarea mandatelor prezidențiale. Ceea ce ar însemna că Maia Sandu ar putea candida pentru alte două mandate.

Dacă aceste lucruri se adeveresc, vom descoperi că miza alegerilor parlamentare a fost mult mai mare decât grija pentru pace.

Pace vouă!