Actualitate

Istoria COLANULUI prezidențial, respins de Voronin și ignorat de Lucinschi va fi purtat în premieră de TIMOFTI

În februarie 2009, Parlamentul RM a adoptat modificări la legea privind învestitura preşedintelui R. Moldova, prin care Eşarfa prezidenţială ca însemn de funcţie al preşedintelui ţării a fost suprimată şi înlocuită cu Colanul prezidenţial. 

De la prosopul tradiţional, la însemnele oficiale

Însemnele de funcţie ale preşedintelui Republicii Moldova nu s-au cristalizat încă drept un ansamblu de ceremonie complex. Primul preşedinte, Mircea Snegur, nu a purtat niciun fel de însemn oficial. În cadrul unor manifestări de amploare, în semn de preţuire, preşedintele ţării, dar şi alţi lideri politici erau legaţi cu prosoape tradiţionale, ca la nuntă, cumetrii sau alte sărbători de familie. Cu ocazia învestirii celui de-al doilea preşedinte al ţării, Petru Lucinschi, au fost propuse şi elaborate două însemne prezidenţiale: Eşarfa şi Colanul. Eşarfa a fost legiferată în 1996, drept „o panglică tricoloră, repetând culorile naţionale: albastru, galben şi roşu… care se poartă în cadrul unor ceremonii şi acţiuni de protocol de importanţă deosebită”. Eşarfa prezidenţială a fost purtată de Petru Lucinschi (15 ianuarie 1997) şi la cele două învestituri ale preşedintelui Vladimir Voronin (7 aprilie 2001 şi 6 aprilie 2005).

Colanul prezidenţial propus în 1996 de Comisia de Heraldică a fost conceput în stil european, în calitate de colan de Mare Maestru al celui mai înalt ordin din ţara noastră, şi anume Colanul „Ordinului Republicii”. Astfel, preşedintele Republicii Moldova, pe perioada mandatului, devenea Mare Maestru al „Ordinului Republicii”. Colanul trebuia să fie înmânat preşedintelui nou-ales în cadrul ceremoniei de învestitură, de către preşedintele Curţii Constituţionale, împreună cu Eşarfa prezidenţială.

Colanul prezidenţial urma să fie purtat de preşedinte în cadrul ceremoniilor oficiale extraordinare (învestitura, depunerea jurământului, primirea scrisorilor de acreditare a ambasadorilor etc.). După încetarea mandatului, ex-preşedintele avea să primească o copie miniaturală a însemnului şi originalul medalionului detaşabil cu numele său.

Colanul: respins de Parlament în 1996 şi de Voronin în 2005

Proiectul legii privind instituirea Colanului „Ordinului Republicii” a fost propus spre discuţii la 26 decembrie 1996, în şedinţa Parlamentului şi a fost susţinut numai de deputaţii agrarieni, celelalte partide invocând diferite motive. Proiectul a fost respins şi din cauza atitudinii negative necamuflate a majorităţii Parlamentului faţă de persoana preşedintelui nou-ales. La acest proiect nu s-a mai revenit şi din cauza dezinteresului personal al preşedintelui Petru Lucinschi.

Legea Republicii Moldova privind învestitura preşedintelui R. Moldova a fost adoptată de Parlament la 27 decembrie 1996. Aceasta a prevăzut însă numai Eşarfa prezidenţială.

Prima inaugurare a celui de-al treilea preşedinte, Vladimir Voronin, în 2001, s-a desfăşurat după legea din 1996. Înainte de cea de-a doua învestitură a sa, din 2005, problema Colanului a revenit în atenţia Aparatului preşedintelui. Vladimir Voronin însă nu a agreat acest însemn, invocând masivitatea acestuia şi scoaterea în evidenţă a crucii ca însemn al demnitarilor ecleziastici.

Anul 2009: Eşarfa este înlocuită de Colanul prezidenţial

La 3 februarie 2009, Parlamentul RM a adoptat modificări la Legea privind învestitura preşedintelui R. Moldova, prin care Eşarfa prezidenţială ca însemn de funcţie al preşedintelui ţării a fost suprimată şi înlocuită cu Colanul prezidenţial. Colanul este împodobit cu 64 de pietre zirconia, 8 rubine şi un diamant de 0,7 carate. Lucrarea are încrustate 14 steme ale R. Moldova iar în partea de jos are asamblat „Ordinul Republicii”.

Scurt istoric

Colanul prezidenţial a fost elaborat prin combinarea a două însemne: „Ordinul Republicii” şi „Crucea recruciată” – însemn considerat pe plan mondial drept „cruce românească”, deoarece aceasta a fost forma crucii primei distincţii a Principatelor Unite, elaborată încă de Alexandru Ioan Cuza. La aceasta s-au adăugat însemnele puterii domnului în Principatul Moldovei: coroana, spada şi buzduganul, precum şi alte elemente decorative. 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *