Istorie

21 mai 1897 – S-a născut renumita aviatoare şi paraşutistă româncă, Smaranda Brăescu. Prima femeie paraşutist din România și a treia din Europa

„Vreau să fiu pilotă și să am avionul meu!” asta le-a spuns Măndița părinților ei, la vârsta de 15 ani, după ce văzuse, la Bârlad, primul avion din viața ei.

Asculta fascinată poveștile pline de curaj ale piloților Louis Bleriot, prințul Gheorghe Valentin Bibescu, inginerul Gheorghe Negrescu și Aurel Vlaicu și visa cu ochii deschiși, dar avioanele le erau interzise femeilor.

Primul pas l-a făcut la școala de aviație din Tecuci, unde i-a spus comandantului, colonelul Enescu Athanase, „Vreau să fiu pilotă!”. Acesta a trimis-o să se adreseze „organelor superioare de la București”.

„Mă voi duce și acolo și nu mă mai înapoiez până nu reușesc!” și-a spus Măndița, nevoită să renunțe pentru moment la aviație și să se îndrepte către parașutism. Încurajată de un celebru inventator și parașutist german, Otto Heineke, Smaranda s-a înscris cursurile școlii de parașutism de la Berlin.

La 30 de ani, cu o parte din bani împrumutați și alții primiți de sora cea mare, își cumpără parașuta necesară înscrierii la Școala Schroeder.

Măndița, prima parașutistă din istoria României și a treia din istoria Europei

Pe 5 iulie 1928, după antrenamente îndelungate și sacrificii, românca Smaranda Brăescu realizează primul său salt de la 600 de metri, urmat de o aterizare perfectă.

„Bravo, românca!”, au strugat nemții, iar Măndița își amintea „In timpul saltului, dupa ce mi s-a deschis parasuta, m-am pornit pe ras, asa singura, in aer, ca un copil caruia i-a reusit o strengarie”. A devenit astfel prima parașutistă din istoria României și a treia din istoria Europei. Au continuat salturi de la 700, 1.000, 2.000 de metri.

După un accident care a ținut-o departe de nori o jumătate de an, în 1931, Smaranda sare de la 6.000 de metri, fără mască de oxigen. Record mondial feminin!


Mândița, din America în jurul lumii

Ca să poată ajunge în Statele Unite, ziarul Universul organizează o chetă public. Îmbrăcată în port popular de la nord de Dunăre, ajunge în America, unde pe 19 mai 1932, în California, se lanseaza de la peste 7.000 de metri, într-un salt de 25 de minute.

„Aparatele foto țăcăneau, moriștile cinematografice intraseră în funcțiune, iar creioanele alunecau de mama focului pe block-notesurile reporterilor, chiar ți când răspunsul meu se reducea la un zâmbet sau la un autograf. Erau gazetarii Americii, spaima lumii”

Aici, în America, face cursurile de „pilotă” și obține brevetul.

Întoarsă în țară, Regele Carol al II-lea a decorat-o cu a doua baretă la „Crucea de aur” a Virtuții Aeronautice, iar ziarul „Universul” a inițiat o nouă chetă, care alături de prima oferită de stat, o ajută pe Smaranda să cumpere un avion.

Abia în 1935, reușește să achiziționeze un avion ușor și ieftin, botezat Aurel Vlaicu, cu care face înconjurul lumii.

„Smaranda avea un cult pentru costumele populare. Avea o colecție impresionantă, din toate colțurile României. Pe multe dintre ele le primea cadou, atunci când mergea prin țară”, povestește Ana Maria Sireteanu, stranepoata Smarandei. Costumul popular îl purta peste tot: la mitinguri aviatice, manifestări, ceremonii, baluri cu etichetă și evenimente.

„Nu avea bani de rochii de bal la Paris, și atunci, costumele populare, atât de dragi, erau soluția perfectă: erau elegante și impunătoare, făceau reclamă bună culturii române și nici nu costau bani”.



În anii de război,

Pentru întreaga sa activitate de pe front, Smaranda Brăescu a fost decorată şi a primit Crucea „Regina Maria”, clasa a III-a. După război, indignată de ceea ce se petrecea în ţara noastră, Smaranda protestează împotriva falsificării alegerilor din noiembrie 1946, semnând, alături de alte personalităţi, un memoriu care a fost trimis Comisiei Aliate de Control.

Din nefericire, documentul a ajuns în posesia delegaţiei sovietice, iar gălăţeanca şi ceilalţi semnatari au fost supuşi opresiunii comuniste. Smaranda a fost condamnată, în lipsă, la 2 ani de închisoare. Pentru a scăpa, a fost nevoită să se ascundă, să-şi schimbe numele şi să pribegească în straie de măcuţă greco-catolică. Bolnavă de cancer, Smaranda Brăescu a fost operată, sub numele de Maria Matei.

După război, Armata Roșie a distrus elita aviației românești, avionul i-a fost rechiziționat, iar în 1946 a semnat un protest față de trucarea alegerilor câștigate de comuniști. Este momentul în care încep anchetele și condamnările la închisoare. Smaranda a primit doi ani de închisoare, dar a fugit, s-a ascuns, îmbrăcată în haine de măicuță greco-catolică, în Moldova.

La finalul anului 1947, aceasta era îngrijită la ferma Congregaţiei Maicii Domnului din Cluj, purtând numele de Maria Popescu. Marea paraşutistă a murit în Clinica Universitară a doctorului Iuliu Haţieganu pe 2 februarie 1948, fiind înmormântată la Cimitirul din Cluj.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Timpul.md şi pe TELEGRAM!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *