Un eventual atac al Rusiei asupra unui stat NATO ar putea arăta foarte diferit de invazia la scară largă lansată împotriva Ucrainei. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) ia în calcul scenariul unei incursiuni limitate, cu drone sau rachete, menită să testeze reacția Alianței și funcționarea Articolului 5.
Analiștii ISW consideră că vizita recentă la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, ar putea indica îngrijorări la Washington privind posibilitatea unei acțiuni agresive a Rusiei împotriva unui stat membru NATO într-un viitor relativ apropiat.
Un asemenea scenariu nu ar presupune neapărat o invazie convențională de amploarea celei declanșate în Ucraina în 2022.
În schimb, Rusia ar putea recurge la un atac aerian limitat, folosind drone sau rachete împotriva teritoriului unui stat NATO. Scopul ar putea fi testarea reacției Alianței și încercarea de a demonstra că membrii NATO nu sunt pregătiți să aplice în mod colectiv Articolul 5, care prevede că un atac asupra unui aliat este considerat un atac asupra tuturor.
Moscova respinge acuzațiile că ar intenționa să atace NATO. În același timp, oficiali din statele baltice și experți în securitate avertizează că amenințarea rusă trebuie tratată cu seriozitate.
Incidentele cu drone, urmărite cu atenție
În ultima perioadă au fost înregistrate mai multe incidente cu drone, resturi sau fragmente de aparate fără pilot în state aflate pe flancul estic al NATO, printre care România, Bulgaria, Polonia și țările baltice.
Incidente similare au afectat și Republica Moldova, care nu este membră NATO.
Un caz care a provocat îngrijorare în Germania a vizat o dronă explozivă descoperită în apropierea aeroportului Leipzig, important centru de transport de mărfuri și logistică militară.
În zona în care a fost găsit aparatul, anchetatorii au descoperit și aproximativ 50 de grame dintr-o substanță despre care au suspectat că ar putea fi hexogen, un exploziv utilizat în scop militar.
Țările baltice, printre cele mai expuse
Estonia, Letonia și Lituania sunt considerate printre statele cele mai vulnerabile în cazul unei eventuale escaladări între Rusia și NATO.
Riscul este legat inclusiv de apropierea geografică față de Rusia, de exclava Kaliningrad, puternic militarizată, de infrastructura critică din regiune și de capacitatea Moscovei de a utiliza rachete și forțe navale.
Unul dintre scenariile analizate presupune declanșarea unui conflict în zona Mării Baltice, prin combinarea unor atacuri cu rachete cu acțiuni de război hibrid, sabotaje, atacuri cibernetice și operațiuni militare care ar putea urmări inclusiv blocarea porturilor.
Forțele navale ruse, inclusiv submarinele, ar putea avea un rol important într-un asemenea scenariu, în paralel cu atacuri împotriva infrastructurii energetice și a sistemelor de comandă.
Într-o asemenea situație, răspunsul statelor europene ar presupune folosirea combinată a forțelor aeriene, navale și terestre, cu accent pe apărarea coastelor, operațiunile antisubmarin și menținerea deschisă a rutelor comerciale din Marea Baltică.
Avertismente privind posibile operațiuni „sub steag fals”
În luna august, ministrul lituanian al Apărării, Robert Kaunas, a avertizat că Rusia ar putea pregăti provocări în regiunea baltică, inclusiv operațiuni „sub steag fals”.
Un astfel de scenariu ar putea presupune atacarea infrastructurii critice cu drone prezentate drept ucrainene, astfel încât responsabilitatea să fie atribuită Kievului.
În paralel, în Belarus au fost intensificate verificările privind capacitatea de luptă a armatei.
Anterior, forțele belaruse au anunțat formarea unei noi brigăzi de asalt aerian în apropierea graniței cu Ucraina, în regiunea Gomel.
Toate aceste evoluții sunt urmărite în contextul temerilor că Rusia ar putea încerca să testeze unitatea NATO printr-o acțiune limitată, evitând inițial un război convențional de amploare.
