Şi dacă funeraliile lui A. Mateevici au fost organizate modest, petrecerea pe ultimul drum a celor doi a fost una bine organizată şi cu multă lume în urma cortegiului funerar.
Destinul însă a vrut ca posteritatea să-i unească şi să-i fixeze pentru posteritate în acelaşi monument…
Prima mențiune despre existența monumentului celor trei martiri o descoperisem prin anii ʼ80 în dicționarul manuscris al lui Manuil Poleac. După care în Albumul Basarabiei (Chişinău, 1933) al căpitanului Gheorghe Andronachi am găsit o imagine reprodusă foarte reușit. Și mergând pe aceeași cale, am găsit deja imaginea lui în arhive particulare. Cum este și poza pe care o reproducem. Descifrarea enigmei acestui monument a venit ca de obicei pe neașteptate.
În revista Destin românesc (1998, nr. 2) a fost publicat un mic studiu Alexei Mateevici – un martir al cauzei naţionale, semnat de Virgiliu Z. Teodorescu. Importanța acestui material rezidă în faptul că argumentează documentar destinul unui monument ce fusese instalat chiar în preajma Catedralei din Chișinău.
„În anul 1922 a fost inaugurat, la Chişinău, un semnificativ monument dedicat cinstirii „apostolilor Basarabeni, martiri ai Sfintei cauze naţionale”. Era, astfel, finalizată iniţiativa unui comitet din Chişinău, prezidat de către Pantelimon Halippa. Iniţiatorii s-au bucurat de sprijinul Comitetului regional Chişinău al Societăţii „Mormintele Eroilor”, avându-i ca susţinători pe preşedintele comitetului, generalul de divizie S. Popovici şi generalul de divizie S. Macri. Acţiunea a fost preluată şi finalizată de către Comitetul Central al Societăţii „Mormintele Eroilor”, coordonat de către mitropolitul primat, dr. Miron Cristea. Lucrarea a fost încredinţată pentru realizare sculptorului Vasile Ionescu-Varo care a finalizat o stringentă chemare de cinstire a bravilor luptători pentru idealul naţional.
Amplasat în curtea catedralei, monumentul a fost executat din piatră, având reliefuri, vulturul, stema, inscripţiile şi elementele decorative turnate în bronz. Ansamblul avea un piedestal cu cinci trepte pe care era amplasat un panou vertical din piatră, unde erau încastrate reliefuri cu chipurile martirilor însoţite de inscripţiile: Simion Murafa, născut la 24 mai 1887, mort la 20 august 1917; părintele Alexei Mateevici, născut la 16 martie 1888, mort la 13 august 1917; Andrei Hodorogea, născut octombrie 1878, mort la 20 august 1917.
Aceste reliefuri erau protejate de un vultur cu aripile larg deschise. Sub reliefuri erau cuvintele definitorii ale monumentului, menţionate mai sus.
Cele trei reliefuri erau încadrate de elemente vegetale. În partea superioară erau plasate două ramuri. Una de stejar şi alta de laur, care încadrau stema României.
Baza monumentului avea dimensiunile 4,35/1,92 m.
Panoul de piatră avea dimensiunile de 2,75/3,00/0,60 m.
Lucrarea a costat 140000 lei.”
La dezvelirea monumentului, partizanul edificării lui, Pan Halippa, a rostit un cuvânt de omagiere pentru martirii basarabeni din care desprindem doar începutul:
„Înalt Preasfinte,
Ilustre oaspe,
Domnilor miniştri,
Domnule general,
Onorată asistenţă,
Ne-am adunat aici, ca prin prezenţa noastră la dezvelirea monumentului ridicat fiilor iubiţi ai Basarabiei – părintele Alexie Mateevici, Simion Murafa şi Andrei Hodorogea, să aducem un omagiu de pietate acestor luptători vajnici pentru cauza naţională.
Mie, ca preşedinte al Comitetului de iniţiativă pentru ridicarea monumentului şi ca unul care am trăit împreună cu ei zile de trudă şi de luptă, îmi revine sarcina să lămuresc în câteva cuvinte cine au fost pentru neamul nostru fericiţi întru Domnul, ale căror chipuri le-am săpat în bronz pe acest monument şi a căror amintire datori suntem s-o săpăm şi în sufletele noastre, făcând din viaţa lor de muncă, luptă şi jertfă o pildă pentru noi şi pentru generaţiile care ne urmează…”.
Monumentul acesta era unul dintre puținele ridicate în Chișinău după Unire. Practic, consideram că, după 28 iunie 1940, autoritățile sovietice l-au distrus, procedând așa cum le dicta ideologia. În mai multe materiale am afirmat greșit acest lucru. Discutând cu martorii, am stabilit că postamentul a existat până după război, iar documentul de arhivă scris pe antetul Ministerului Cultelor şi Artelor al României mi-a indicat soarta mai multor monumente basarabene:
„Marelui Stat Major, Secţia II. Căpitan Simionescu
No.48.438-1940
Din 11.X.1940
Au fost evacuate până acum următoarele monumente din Basarabia:
1. Monumentul Regelui Ferdinand din Chişinău, repartizat oraşului Iaşi; are stricăciuni foarte însemnate, capul turtit şi picioarele rău deteriorate; este dat spre reparare Liceului industrial din Iaşi; reparaţiile se ridică la 250.000 lei.
2. Monumentul lui Vasile Lupu din Orhei, repartizat oraşului Iaşi; în bună stare.
3. Monumentul lui Ştefan cel Mare din Chişinău, repartizat oraşului Vaslui; în bună stare.
4. Monumentul Generalului Poetaş din Soroca, repartizat Muzeului Militar din Capitală; prezintă mici stricăciuni, care se pot repara pe loc.
5. Basoreliefurile în bronz ale lui Murafa şi Mateevici din Chişinău, repartizate Muzeului de Artă Naţională „Carol I” din Capitală.
6. Un basorelief în beton armat şi un bust ale lui Hajdeu, repartizate aceluiaşi muzeu.
Nu au fost evacuate din Basarabia:
1. Statuia Regelui Ferdinand din Ismail.
2. Bustul lui Pântea din Soroca.
Din Bucovina au fost evacuate 3 busturi ale lui I. Brătianu, Mihai Eminescu şi George Enescu; nu a fost evacuat Monumentul Unirii din Cernăuţi.” (Ministerul Administraţiei şi Internelor. Arhivele Naţionale ale României).
În felul acesta, am fi avut revelația unui final fericit în cazul monumentului celor trei martiri basarabeni: Alexei Mateevici, Simion Murafa și Andrei Hodorogea, dacă nu era specificarea că au fost predate doar două basoreliefuri, cel al lui A. Hodorogea lipsind.
Concluzia logică care se impune este să găsim basoreliefurile ori să le reconstituim, să înălțăm un nou soclu și să redăm istoriei monumentul care pe drept îi aparține, fapt ce şi l-au propus doi tineri: Iulian Rusanovschi şi Dumitru Godorogea şi sunt aproape de finalizarea acestei iniţiative.
În felul acesta, va reapare în preajma Catedralei „Naşterea Domnului” Monumentul celor trei martiri cu un destin aproape omenesc…
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
