În cadrul recensământului populației și al locuințelor (RPL) din mai 2014 au fost sesizate numeroase încălcări, printre care numărul insuficient al recenzorilor precum și lipsa pregătirii sau afilierea politică acestora, notarea cu creionul a răspunsurilor și rescrierea lor ulterioară cu pixul. Totuși, unul dintre cele mai controversate momente din cadrul recensământului a fost întrebarea ce ține de etnia fiecărei persoane, care era echivalată cu naționalitatea. Acest punct din chestionar nu a fost modificat sau reformulat în ciuda numeroaselor sesizări atât din partea presei, cât și a societății civile.

Mai mult, deși nu toată populația a fost recenzată, perioada de recenzare nu a fost prelungită. Ulterior, pe lângă alte activităţi ce ţin de pregătirea pentru procesarea datelor, au fost verificate şi calculate rezultatele preliminare ale recensământului, în baza documentelor de centralizare a datelor colectate la RPL.

„… ca să nu provoace probleme”

Echipa BNS pregătește prezentarea rezultatelor preliminare la sfârșit de decembrie. Informațiile țin de numărul total de persoane recenzate, sexul acestora, precum și numărul celor plecați peste hotare și al celor cu ședere temporară mai scurtă de un an. Va fi prezentat și numărul de case locuite și neocupate. „Aceste date vor fi prezentate pe regiuni şi municipii/raioane. De asemenea vom evidenţia localităţile cu cea mai mare populaţie şi cele cu zero locuitori de pe teritoriul RM”, informează Natalia Bargan, șefa Direcției recensământ din cadrul BNS.

Informațiile despre etnie, naționalitate și limba vorbită, însă, nu vor fi prezentate. Această decizie a fost luată la „sugestia experților internaționali, ca să nu provoace probleme”. Este vorba despre experți din cadrul UNFPA, Fondul ONU pentru Populație, care, în 2012, a fost solicitat de către guvern să acorde asistență tehnică pentru efectuarea RPL din 2014. Conform reprezentantului adjunct al UNFPA, Boris Gâlcă, Fondul a reunit la Chișinău experți internaționali de mare valoare prin constituirea unui Consiliu Internațional de Asistență Tehnică, care s-a reunit la Chișinău de patru ori. Astfel, Boris Gâlcă asigură că „doar BNS decide ce date urmează a fi prezentate și când”, iar reprezentanții UNFPA nu cunosc care date și ce indicatori vor fi făcuți publici.

Mai mult, UNFPA nu a participat la elaborarea chestionarelor. „Recensământul este o responsabilitate națională și decizia finală asupra conținutului acestor chestionare îi revine Comisiei Naționale pentru RPL, inclusiv în introducerea sau excluderea anumitor întrebări specifice, precum religia, identificarea persoanelor cu dizabilități, persoanelor aflate în migrație, etnie, naționalitate, limbă vorbită etc.”, declară Boris Gâlcă. Astfel, rolul UNFPA și a Consiliului Internațional de Asistență Tehnică a fost de a sprijini acest proces prin asigurarea accesului și prezentarea celor mai bune practici și standarde tehnice pentru a fi luate în considerare de către guvern. Fondul ONU pentru Populație a oferit drept exemplu și experiențele din Austria, Cehia, Israel, Macedonia, România, Turcia și Suedia.

Peste doi ani aflăm câți români are Moldova

Conform legii nr. 90 cu privire la organizarea recensămintelor pe teritoriul Republicii Moldova, rezultatele pot fi publicate în maximum 27 luni de la realizarea acestuia. Astfel, luând în considerare insistența cu care BNS evită și amână publicarea celor mai controversate informații – etnie, limbă vorbită -, rezultatele finale ar putea fi făcute publice abia în vara anului 2016.

Totuși, experții din cadrul UNFPA afirmă că relevanța și utilitatea informațiilor obținute este incontestabilă până la realizarea următorului sondaj, iar conform recomandărilor, un recensământ trebuie efectuat cel puțin o dată la zece ani. „Nimeni nu interzice publicarea datelor înainte de termenii recomandați în cazul când BNS are capacitatea de a analiza și produce rezultatele finale mai înainte”, explică Boris Gâlcă.