Lacul Ghidighici poate inunda Capitala în orice clipă

Înainte, acolo, ei aveau parte de apă curată și pescuiau cel mai bun pește. În ultimii 20 de ani, însă, acesta a ajuns să fie contaminat cu toată „tăblița lui Mendeleev”, iar, drept rezultat, anual acolo mor cantități enorme de pește. Cel mai grav este, totuși, faptul că lacul a fost înnămolit, iar din acest motiv digul ar putea ceda în orice clipă. Rezultatele pot fi catastrofale – o bună parte din capitală riscă să fie inundată, ceea ce poate provoca pagube de miliarde de lei.

Lacul Ghidighici se află în municipiul Chișinău, lângă localitățile Sireți, Cojușna, Ghidighici, Roșcani și Vatra. Acesta se confruntă cu un șir de probleme, iar autoritățile nu se grăbesc să le soluționeze și astfel pun în pericol viețile a mii de oameni.

Digul lacului Ghidighici este un obiectiv strategic, dar acolo poate intra oricine

Țevile pot ceda oricând

Cel care cunoaște bine problemele lacului este fostul viceministru al Mediului, Dorin Dușciac. El spune că întreaga construcție hidrotehnică are perioadă de garanție și termeni de funcționare de 50 de ani, care au expirat recent, în 2012. Din varii motive, acolo practic nu au fost efectuate lucrări de reabilitare în ultimii 20-25 de ani, iar acest lucru a agravat și mai mult situația.

 
Starea țevilor este deplorabilă

„La fund, lacul are două țevi cu diametrul de 80 mm, acestea mai au și două supape, care sunt puse în funcțiune cu ajutorul unui mecanism electromecanic. Ele servesc pentru a regla nivelul apei în lac. Țevile traversează barajul la baza acestuia printr-o galerie. Problema este că în ultimele două decenii lacul s-a înnămolit foarte puternic și, respectiv, reabilitarea mecanismului electromecanic a devenit imposibilă. Sunt 2 sau 3 metri de nămol deasupra mecanismului”, comunică ex-viceministrul Mediului.

Potrivit lui Dușciac, la un moment dat, cele două supape s-au blocat într-o poziție semideschisă și nimeni nu le poate deschide sau închide. Prin urmare, acest lucru creează presiune puternică asupra țevilor, ceea ce este contrar normelor de exploatare a construcțiilor de acest tip, de aceea în orice clipă țevile pot ceda.

„Pagube materiale de miliarde de lei”

„Dacă se sparge măcar o țeavă, nimeni nu va putea opri apa până nu se va scurge toată. Ea se va scurge în direcția orașului Chișinău. S-au făcut anumite simulări care au arătat că dacă se întâmplă acest lucru, aproape 800 de hectare din raza municipiului Chișinău vor fi inundate. Asta în sine nu este enorm de mult, dar este suficient ca apa să ajungă până aproape de Banca Națională. Pagubele materiale ar fi de miliarde de lei”, a mai menționat Dorin Dușciac. Studiile, făcute în acest sens, au demonstrat că țevile de oțel, la care inițial marginea era de 10 mm, acum, în unele locuri, aceasta este de doar 4 mm. Pe lângă toate, specialiștii au constatat că ambele țevi sunt ruginite, ceea ce iarăși este contrar normelor de exploatare tehnică.

Despre problemele „Ghidighiciului” știe și actuala conducere a Ministerului Mediului. Noul ministru, Valeriu Munteanu, se arată convins că situația nu este catastrofală și admite că vor fi găsite resurse ca lacul să fie reabilitat. „Problema este că până în acest an, R. Moldova, prin instituțiile sale, nu controla apele lacului Ghidighici, pentru că acesta era gestionat de Societatea Vânătorilor și Pescarilor. Aceștia nu aveau nici interes și nici capacitatea să-l repare. Acum, odată ce lacul a revenit la noi, la Agenția Apele Moldovei, există un proiect de la Fondul ecologic pentru ca, etapizat, să fie rezolvate toate problemele”, susține Munteanu.

Valeriu Munteanu, ministrul Mediului

Ministrul, totodată, ne asigură că „potrivit specialiștilor, masa de nămol este insuficientă pentru ca barajul să cedeze. Acesta nu este construit din pământ și nu se dărâmă atât de repede. Totuși tehnologiile hidraulice sunt într-o stare insuficientă și primul obiectiv pe care îl are Ministerul Mediului este reabilitarea acestora”.

Situația în care s-a pomenit Ghidighiciul este urmărită îndeaproape și de reprezentanții Platformei Naționale pentru Mediu și Sănătate. Coordonatoarea platformei, Natalia Ciobanu, este aproape convinsă că digul nu va face față mult timp. „Faptul că țevile sunt blocate nu permite ca ele să pompeze suficient de rapid apa, iar în cazul unor inundații, asta ar duce la crearea unei presiuni și mai mari asupra digului, care și așa este șubred. Instituțiile responsabile au preferat să amâne rezolvarea acestor probleme, iar acum, dacă va ceda barajul, cel mai optimist scenariu e că vom avea o bună parte din Chișinău inundat cu apă și nămol”, se arată îngrijorată Ciobanu.

Cum totuși a fost înnămolit lacul?

Potrivit lui Dorin Dușciac, Ghidighici s-a înnămolit pentru că un gospodar a construit patru iazuri pentru pește, chiar la câțiva metri de bazinul de acumulare. „Primăria orașului Vatra a dat în arendă acel teren pe o perioadă de 49 de ani, în scopuri agricole, însă beneficiarul a făcut ce a dorit. În prezent, proprietarul este decedat, dar de iazuri are grijă ginerele său, care se face că nu cunoaște nimic despre această problemă”, susține fostul viceministru.

 

Iazurile care „au contribuit” la înnămolirea iazului

Noi am mers să discutăm cu actualul proprietar al iazurilor, însă n-am găsit pe nimeni, cu excepția unei tăblițe care interzice accesul pe teritoriu pentru că ar fi zonă privată și un număr de telefon, la care nu răspunde nimeni. Iazurile sunt în continuare „în coada lacului”.
Despre acest caz cunoaște și Valeriu Munteanu, care declară, însă, că terenul aparține administrației publice locale din Vatra, iar aceasta trebuia să fie responsabilă atunci când a autorizat astfel de construcții.

Soluția: transformarea lacului într-o zonă naturală inundabilă?

În cercetările efectuate de specialiști, s-a demonstrat că nămolul din lac este, de fapt, un depozit de pesticide, care ajung acolo, în mare parte, prin intermediul râului Bâc. Ministrul Mediului spune că acest lucru se întâmplă pentru că stațiile de epurare din orașele Strășeni și Călărași sunt în condiții foarte proaste și prin urmare în Bâc ajunge apă foarte poluată, iar de acolo se scurge în lac. „Mulți oameni nu sunt conștienți de riscuri și merg acolo la scăldat sau la pescuit, asta chiar dacă sunt interzise. Noi depunem eforturi ca stațiile de epurare să fie recondiționate, dar eu nu pot să răspund de starea mediului începând de la Stalin încoace sau de la Hrușciov”, a mai subliniat Valeriu Munteanu.

Pentru a repara construcția hidrotehnică poate fi folosită o tehnologie, care permite să fie înconjurat artificial un anumit volum de apă, să se curețe nămolul și să se intervină asupra construcției hidrotehnice. Toată operațiunea, potrivit calculelor specialiștilor, ar costa în jur de 10-15 milioane de lei. Pentru scoaterea nămolului din lac ar fi nevoie de alte câteva zeci de milioane de lei. „Luând în considerație că va fi practic imposibil de obținut suma necesară de bani, eu am propus scurgerea controlată a apei din lac și transformarea lui într-o zonă naturală inundabilă. De aceasta este nevoie pentru a restabili un curs normal al râului Bâc și pentru a efectua studii asupra nămolului care se află acolo”, a punctat Dorin Dușciac.

Dorin Dușciac, fostul viceministru al Mediului

Reprezentanții Ministerului Mediului susțin, însă, că urmează să prezinte câteva proiecte pentru a obține un grant românesc, în valoare de 15 milioane de euro, iar unul dintre acestea va fi legat de reabilitarea râului Bâc și nemijlocit de lacul Ghidighici. La rândul lor, reprezentanții organizațiilor de mediu admit că fondurile necesare ar putea ajunge prea târziu.

Lacul Ghidighici, supranumit și Marea Sireților sau Marea Chișinăului, este un lac de acumulare construit, acum jumătate de secol, în centrul R. Moldova, ca o alternativă de apă potabilă pentru capitală și suburbii. Oglinda apei măsoară 803 ha.