Locuitorii din zonă, dar și asociațiile de profil au tras un semnal de alarmă precum că lacul este gestionat greșit, iar actualii proprietari se fac vinovați de tot ce se petrece acolo. În prezent bazinul acvatic din Ghidighici este gestionat de Societatea Vânătorilor și Pescarilor din R. Moldova (SVPM). Luna trecută aceștia au întreprins măsuri de profilaxie în lac, unde au împrăștiat în apă var stins și clor. Acestea trebuiau să distrugă algele care au înflorit rapid din cauza temperaturii ridicate. Drept rezultat, unii oameni susțin că au murit și mai mulți pești, iar specialiștii spun că aceasta este o practică normală și că după ce a fost aplicată, situația s-a îmbunătățit.
Conform unui comunicat de presă al Ministerului Mediului din 6 august 2014, principala cauză a pieririi peștilor era valoarea ridicată de CO2 dizolvat în apă, cauzat la rândul său de volumul mare de alge ce se regăsește în lac. Prin urmare, a fost organizată o ședință ad-hoc și s-a luat decizia efectuării în cel mai apropiat timp a lucrărilor de tratare a apei lacului cu substanțe care vor stopa dezvoltarea excesivă a algelor. Efectuarea lucrărilor a fost pusă în sarcina Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova, care este și gestionarul principal al bazinului acvatic.
Pentru ce au fost vărsate în apă clorul și varul?
Potrivit unei scrisori venite la redacția TIMPUL, semnată de Ina Coșeru, președintele Centrului Național de Mediu, și alți activiști, tratarea lacului cu amestecul de clor și var stins nu este doar o măsură profilactică nepotrivită, dar nici nu are efect pe termen lung. În scrisoare se mai spune că în urma acestei măsuri situația mai mult s-a înrăutățit.
La rândul său, Iurie Botnari, specialistul ihtiolog de la SVPM, spune că clorul are un efect antiparazitar și a fost administrat în apă într-o cantitate minimă și în niciun caz nu putea provoca moarte peștilor. „În total, în lac au ajuns circa 500 kg de clor, ceea ce reprezintă o cantitate mică fiind raportat la tot volumul de apă”, susține Botnari. Cât ține de administrarea varului stins, specialistul susține că acesta are funcția să depoziteze algele la fundul lacului și a fost aplicată pentru prima dată în lacul de la Ghidighici, iar scopul a fost atins.
Conform datelor prezentate de reprezentanții Societății Pescarilor și Vânătorilor, pentru aceste măsuri a fost nevoie de peste 100 de mii de lei. Specialiștii au folosit 500 kg de clor și mai bine de 20 de tone de var stins, iar banii au fost alocați din bugetul societății pe care o reprezintă.
Vor să-i lipsească de dreptul de a gestiona lacul
Într-o aceeași scrisoare deschisă referitor la lacul Ghidighici, semnată de mai mulți reprezentanți ai instituțiilor care luptă pentru protecția mediului, se aduc mai multe acuzații la adresa reprezentanților Societății Pescarilor și Vânătorilor care gestionează bazinul acvatic. Prin urmare, președintele SVPM, Oleg Ciocoi, se arată convins că toată gălăgia cu ineficiența clorului și a varului a fost făcută doar cu scopul de a denigra imaginea instituției pe care o conduce, pentru ca în consecință lacul să fie dat în gestiunea altor persoane. „Noi am folosit cele mai inofensive metode de a readuce calitatea apei la starea cea mai bună. Au murit doar câteva zeci de kilograme de pește, și anume cei mici care se aflau la mal, în rest n-a fost totul atât de grav”, subliniază Ciocoi.
Săptămânile trecute, reprezentanții Ministerului Mediului al R. Moldova acuzau reprezentanții SVPM că nu au solicitat un aviz din partea instituției atunci când au început lucrările de curățare și au spus că pentru acest gest ei riscă să fie amendați.
Potrivit viceministrului mediului Dorin Dușceac, lacul Ghidighici ar trebui să fie în gestiunea Agenţiei „Apele Moldovei”. El spunea anterior că acum patru ani guvernul a aprobat o hotărâre prin care lacul Ghidighici trece sub gestiunea Agenţiei „Apele Moldovei”, doar că această prevedere nu a ajuns să fie publicată în Monitorul Oficial. Dușceac s-a arătat nedumerit de ce barajul de la Ghidighici aparține Întreprinderii „Apele Moldovei”, iar lacul – Societății Pescarilor și Vânătorilor”.
Potrivit lui Arcadie Leahu, șeful laboratorului din cadrul Agenției Ecologice Chișinău, din lacul Ghidighici au fost prelevate probe de apă înainte și după administrarea clorului și a varului stins, prin urmare se observă o îmbunătățire a calității apei și în ultima perioadă nu mai mor peștii.
Trei iazuri, săpate ilegal, înnămolesc lacul Ghidighici
Pe lângă alge și moartea peștilor, lacul Ghidighici se confruntă de mai mulți ani cu o problemă mai complexă. Acum două luni primarul capitalei Dorin Chirtoacă spunea că lacul este într-un mare pericol. Potrivit lui problema există deja de peste 20 de ani, este periodic ridicată, dar niciodată soluționată. „Lacul de acumulare Ghidighici este treptat înnămolit din cauza a trei iazuri amenajate neautorizat în preajmă. Serviciile Situații Excepționale au fost atenționate că acestea au fost săpate neautorizat și practic întrerup cursul râului Bâc. Prin urmare acest fapt pune în pericol atât soarta lacului, cât și a râului”, a menționat edilul.
Tot atunci primarul de Chișinău susținea că cele trei iazuri au fost construite pe terenuri agricole date în arendă, iar acolo sunt organizate în mod neautorizat crescătorii de pește. El trage alarma și zice că aceasta ar fi o încălcare gravă de lege, însă până acum nimeni nu a fost tras la răspundere.
Chirtoacă a mai precizat că Primăria Chișinău nu are prea multe competențe pentru a interveni să soluționeze această problemă, însă cineva oricum trebuie să ia măsuri. La rândul său și Oleg Ciocoi, președintele Societății Pescarilor și Vânătorilor, recunoaște că cele trei iazuri reprezintă o problemă reală, dar spune că are mâinile legate.
Ion Bobeică, primarul orășelului Vatra pe terenul căruia se află cele trei iazuri și lacul Ghidighici, a declarat că dacă agentul economic nu-și va onora promisiunile, atunci el îl va da în judecată. Proprietarul celor trei iazuri nu a fost de găsit pentru a comenta situația.
La două luni de la declarațiile primarului capitalei situația în regiunea respectivă a rămas neschimbată, iar problema înnămolirii este actuală și astăzi.
Lacul a fost construit încă în anul 1962, iar barajul rezervorului de apă în anul 1964. De atunci, galeria de scurgere a apei nu a mai fost reparată, iar specialiştii recomandă consolidarea barajului. Barajul se află în gestiunea Întreprinderii de Stat „Apele Moldovei”. O eventuală avarie sau distrugerea barajului poate duce la inundarea parţială a municipiului, dar şi a raionului Anenii Noi, în lunca râului Bâc.
