Chiar dacă fac parte din categoria deșeurilor periculoase și se găsesc în cantități mari pe teritoriul țării, atât în R. Moldova, cât și în regiunea transnistreană lipsesc resursele financiare necesare pentru implementarea tehnologiilor de lichidare sau reciclare a lămpilor luminiscente și nici măcar cadrul legal nu prevede procedura de gestionare a acestor deșeuri toxice. 

Dacă în stare intactă lămpile nu prezintă un pericol pentru sănătate, atunci la spargerea unui tub luminescent într-o încăpere cu volumul de 30 metri cubi, concentraţia vaporilor în aer poate atinge nivelul de 2 mg/m3 și poate avea efecte toxice grave asupra organismului omului, potrivit datelor Centrului Naţional pentru Sănătate Publică (CNSP). Mai mult, echipamentele de iluminat uzate conțin gaze rare și metale grele, periculoase pentru mediu și sănătate.

Totodată, CNSP estimează că numărul total pe republică al lămpilor luminiscente uzate constituie în jur de 800 mii de bucăţi, iar problema pusă de mulți ecologiști este cea legată de reciclare. „Noi avem acumulate cantităţi enorme care aşteaptă să fie prelucrate. O bună parte dintre becuri stă într-un depozit care acum prezintă un adevărat pericol. Este o bombă cu ceas. Dacă s-ar sparge, efectul ar fi dezastruos pentru mediu şi pentru cei care locuiesc în preajmă”, a menţionat Alexandru Diaconu, medic igienist din cadrul CNSP. De altfel, ecologistul Vladimir Garaba, directorul organizaţiei teritoriale Chişinău a Mişcării Ecologiste, gestionează un astfel de depozit, unde se află peste 170 mii de becuri, tuburi şi alte obiecte care conţin mercur şi se arată îngrijorat de lipsa unui sistem centralizat de colectare a acestora. „Fiind dispersate pe tot teritoriul țării, becurile sunt o sursă puternică de poluare în cazul spargerii lor. Fiecare bec conține câteva grame de mercur, se împrăștie și poluează totul în jurul lui. De aceea, acum ar fi strict necesar de a avea o rețea de colectare și apoi de prelucrare a lămpilor uzate”, a spus Vladimir Garaba. Așadar, potrivit lui, becurile sunt doar acumulate, în timp ce scopul principal este acela de a fi extras mercurul şi, ulterior, a fi reciclate.

Totuși, potrivit Ministerului Mediului, în Chișinău există o întreprindere de colectare și prelucrare a lămpilor luminiscente uzate, „Vaniș-Prim” SRL. Nicolae Vacaraș, directorul întreprinderii, a afirmat că deține de trei ani o instalație staționară pe care a patentat-o și cu care prelucrează echipamentele de iluminat uzate. „După prelucrare, sticla este dată la Fabrica de sticlă, metalul la metal uzat, iar mercurul îl păstrăm”. Drept urmare, oamenii sau agenții economici care aduc becuri achită 3,90 lei, inclusiv TVA pentru o lampă.

O singură întreprindere de prelucrare a lămpilor uzate și în rmn

Totodată, și în oraşul Bender există o întreprindere care se ocupă cu reciclarea lămpilor de mercur uzate, și anume, „Ecostan” SRL, care activează de 17 ani. În acest răstimp, întreprinderea a prelucrat aproximativ 2 mln. de lămpi. Potrivit lui Anatolie Burenko, directorul companiei „Ecostan”, întreprinderea este amplasată conform normelor şi regulilor sanitare, adică la o rază de 500 metri de la blocurile locative, instituţiile de învăţământ şi alte edificii comunale.

„Utilajul din cadrul întreprinderii permite prelucrarea a 750 mii de lămpi pe an. La moment, întreprinderea din regiune prelucrează de la 100 până la 120 mii de lămpi anual”, a spus Anatolie Burenko. Așadar, întreprinderea de prelucrare din Bender primește toate tipurile de lămpi cu mercur, chiar şi termometrele. Mai mult, întreprinderile transnistrene sunt obligate ca pe cont propriu să aducă la reciclare lămpile cu mercur, iar costul reciclării este în mediu de 3,5 ruble (circa patru lei moldovenești) pentru o unitate. Totodată, toate întreprinderile bugetare din regiune şi populaţia reciclează lămpile din contul fondurilor ecologice locale. Totuși, anul trecut de la locatarii oraşului Bender au fost primite la prelucrare doar aproximativ 100 de lămpi.

Chiar și așa, directorul Burenko a remarcat că 10-15 la sută din potențialul de lucru al întreprinderii este valorificat și că activează cu înterupere. „Întreprinderea nu este profitabilă, utilajul este învechit şi necesită schimbarea întregilor linii. În Rusia, asemenea întreprinderi sunt întreținute de stat”, a punctat Anatolie Burenko.

Directorul „Vaniș-Prim” SRL Nicolae Vacaraș a spus, de asemenea, că o astfel de afacere nu este profitabilă, însă încearcă să se mențină pe piață. De cealaltă parte, Vladimir Garaba a precizat că o afacere din acest domeniu în Europa este subvenţionată de stat. „În cazul respectiv, statul trebuie să aibă grijă să finanţeze întreprinderile care ar putea să colecteze, transporte, prelucreze aceste deşeuri. Nu numaidecât companiile mari, deoarece acestea nu au interes în asemenea activităţi, întrucât nu aduc un profit mare, dar să fie subvenționate ONG-urile, micile întreprinderi”, a afirmat Garaba.

În același timp, Grigore Cernica, şeful Laboratorului de încercări ale produselor industriale (LÎPI), din cadrul Institutului Naţional de Standardizare şi Metrologie (INSM), a adăugat că o lampă, în afară de sticlă, are în componența ei o schemă întreagă de elemente care includ semiconductoare, condensatoare, rezistență, care sunt destul de costisitoare. „Ele ar putea aduce un venit cuiva. Problema e că ele trebuie să fie acumulate, însă pentru aceasta oamenii trebuie să fie disciplinați”, a spus Grigore Cernica.

Potrivit directorului organizaţiei teritoriale Chişinău a Mişcării Ecologiste, Vladimir Garaba, în R. Moldova nu avem un program bine chibzuit al deşeurilor toxice și stăm prost în ceea ce privește politicile din domeniul deşeurilor. „Este o lege a deşeurilor care este de doi ani în parlament, este o strategie a deşeurilor, care, de asemenea, stă de doi ani în cabinetele funcţionarilor de stat. Nu poţi elabora regulamente privind gestionarea deşeurilor din cauza faptului că nu este cadrul legislativ”, a subliniat Vladimir Garaba.

Ecologistul a precizat că, în prezent, este reluată discuția privind achiziționarea unei instalații mobile, care s-ar deplasa în mai multe localități din țară și ar colecta, prelucra și extrage mercurul din lămpile uzate. „Apoi, sticla și aluminiul care, de fapt, sunt reciclabile, vor fi ca deșeuri, iar mercurul va fi exportat în țările unde este utilizat în industrie”. Un asemenea proiect – instalația mobilă – ar costa aproximativ jumătate de milion de dolari.

Totodată, Victor Viruhin inginer-energetician din regiunea transnistreană a precizat că această problemă nu este supusă granițelor, întrucât se referă fiecărui cetăţean, iar Moldova şi Transnistria trebuie să rezolve împreună problema privind reciclarea lămpilor uzate.

Acest material a fost publicat în cadrul proiectului „Îmbunătăţirea capacităţilor mass-media din Moldova, inclusiv din regiunea nistreană, prin promovarea participării civice”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent, în parteneriat cu ONG-urile Stels Terra şi Centrul Media de la Tiraspol, cu asistenţa Programului „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, finanţat de Uniunea Europeană şi cofinanţat şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Scopul Programului este de a contribui la promovarea încrederii între ambele maluri ale Nistrului prin implicarea autorităţilor locale, societăţii civile, comunităţii de afaceri şi altor părţi interesate în activităţile de dezvoltare economică şi socială a comunităţilor locale.

Conţinutul materialului nu reflectă neapărat punctul de vedere al Uniunii Europene sau al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Victoria Puiu 
Irina Koloidenko