LĂSATE DE IZBELIȘTE! Două ferme profitabile se dărâmă din cauza legislației imperfecte

Acum 20 de ani aceste întreprinderi aveau sute de angajați și venituri zilnice de zeci de mii de ruble, în prezent, însă, clădirile se dărâmă una câte una, iar întreg teritoriul aferent este lăsat în paragină. Autoritățile locale spun că, deși terenul pe care se află construcțiile aparține primăriei, imobilele sunt proprietate privată și, prin urmare, ei nu pot împiedica distrugerea acestora. 

Pe una dintre cele mai mari avicole sovietice o găsim în apropiere de satul Bujor. Atât pe partea dreaptă a drumului, care duce în localitate, cât și pe partea stângă, se văd mai multe încăperi unde cândva erau crescuți pui de găină, care ulterior produceau ouă și, în final, ajungeau la abator. În total, avicola avea șase încăperi pentru puișori și opt pentru găini.

Acum aceste construcții sunt acoperite de buruieni, iar ploile și vânturile pun la încercare pereții care, se pare, mai au puțin până se vor prăbuși. Într-o situație asemănătoare este și o fostă fermă de vaci din aceeași localitate.

Avicola a mai activat 10 ani după destrămarea URSS

Una dintre clădirile părăsite de pe teritoriul fostei Avicole care se afla la intrarea în satul Bujor, Hâncești

După cum arată datele, avicola din satul Bujor a fost deschisă în octombrie 1964 și împreună cu filiala din satul Cioara, raionul Hâncești, era considerată ca fiind una dintre cele mai profitabile întreprinderi din URSS. Foștii angajați spun că la această fermă de păsări erau angajate peste 500 de persoane, iar anual întreprinderea producea circa 60 de milioane de ouă și aproximativ 2500 de tone de carne de găină.

Dumitru, în trecut a muncit la avicola din localitate, monta utilajul și primea lunar între 150 și 200 de ruble. „Majoritatea oamenilor care lucrau la fermă erau din satul Bujor, iar salariile pe care le primeau variau între 100 și 400 de ruble. Pe atunci era mult, iar oamenii nu se gândeau să meargă la muncă în altă parte. Pe teritoriu era și cantină, iar noi primeam taloane gratis și mâncam de trei ori pe zi”, își amintește fostul angajat.

Tudor Ștefan, un alt fost angajat la avicolă povestește că după destrămarea URSS aceasta și-a sistat activitatea pentru o perioadă însă după ce a fost vândută unui om de afaceri din Chișinău, întreprinderea a continuat să lucreze până la începutul anilor două mii. Oamenii din sat vorbesc că ferma putea să activeze și astăzi dacă proprietarul n-ar fi fost asasinat. „După ce s-a terminat socialismul noi, oamenii, care aveam cote valorice la avicolă, am solicitat să ne ofere 2-3 încăperi pe care să le folosim ca depozite, însă atunci cei de la privatizare ne-au spus că nu doresc să le împartă pe bucăți și au vândut-o unui singur proprietar. Nouă ne-au spus că ne vor da bani, dar n-am primit nici un bănuț de la ei”, mărturisește indignat Tudor Ștefan.

Prin sat se zvonește că chiar și la începutul anilor două mii valoarea fermei de păsări era de câteva milioane de lei.

Cui aparține avicola acum și de ce primăria are mâinile legate?

Ferma de păsări. Paznicul Gheorghe prezintă cum arată în interior o fostă încăpere unde erau crescute mii de găini

Potrivit reprezentanților de la Primăria din satul Bujor, după ce proprietarul a fost omorât, urmașii acestuia au luat mai multe credite de la bancă pentru a continua activitatea, însă la scurt timp întreprinderea a falimentat, iar cum avicola era pusă în gaj, creditorii au devenit automat proprietarii imobilelor. Primarul satului Gheorghe Coșleț spune că printre proprietari a ajuns și Union Fenosa, fiindcă avicola acumulase datorii foarte mari pentru lumină. „Agenții economici au făcut licitații și toți doritorii au putut să-și cumpere o încăpere, drept rezultat, acum avem proprietari diferiți care dețin câte unul sau mai multe imobile, însă aceștia plătesc arenda pentru pământ pentru că terenul pe care se află construcțiile aparține Primăriei satului Bujor”, subliniază Coșleț.

Gheorghe Coșleț, primarul satului Bujor, Hâncești

Potrivit datelor de la primăria din localitate, cei care dețin imobilele fostei avicole sunt: Victor Usatâi cu 20 de imobile și un teren aferent de 20 de hectare (ha), Valeriu Agaci cu mai multe imobile și 6,2 ha de teren aferent, SRL Delectar care are câteva frigidere și teren aferent de două ha, Vasile Moraru cu un imobil și teren aferent de 60 de ari și Artur Filat cu un imobil și 47 de ari. Autoritățile evidențiază că dacă unii proprietari mai păstrează ceva în încăperile pe care le dețin, alții se pare că le-au lăsat în voia sorții, iar acestea continuă să se dărâme.
Potrivit lui Gheorghe Coșleț primăria nu poate să prevină prăbușirea clădirilor deoarece are nevoie de permisiunea proprietarilor.

Altă ruină, aceleași probleme

Una dintre clădirile fostei ferme de vaci din satul Bujor care mai bine de douăzeci de ani este lăsată în voia sorții

La doar câteva sute de metri de fosta avicolă, printre buruieni se întrezărește și fosta fermă de vaci care și-a început activitatea încă în perioada sovietică, iar la doar câțiva ani de la descompunerea URSS aceasta s-a desființat. Oamenii din satul Bujor spun că până la mijlocul anilor “90 la fermă erau angajate circa 80 de persoane care aveau grijă de peste o mie de vite. Aici se colecta lapte care era transportat pe întreg teritoriul Uniunii Sovietice. Un fost angajat povestește că ferma a fost construită cu puțin timp înainte ca R. Moldova să-și capete independența, de aceea starea ei este puțin mai bună ca cea a fostei întreprinderi avicole.

Reprezentanții din cadrul Primăriei satului Bujor spun că în prezent încăperile fostei ferme de vaci sunt practic lăsate în voia sorții. „Mulți oameni din localitate au cota valorică acolo. Prin urmare întreprinderea aparține la mai mult de 1000 de persoane. Fiecare este proprietarul a câtorva pietre, iar acest lucru nu permite primăriei să ofere aceste încăperi unui investitor de bună credință care ar putea să deschidă aici o afacere și să ofere locuri de muncă oamenilor din sat. Pentru ca să schimbăm ceva la ferma de vaci avem nevoie de acordul tuturor proprietarilor, însă mulți dintre ei au murit, sau nu mai sunt de mult timp prin sat”, se arată nemulțumit primarul Gheorghe Coșleț.

Ferma de vaci. Una dintre încăperile unde se adăposteau vacile în perioada rece a anului, dar care acum este pustie

În prezent, imobilele de pe teritoriul fermei, dar și a avicolei sunt păzite, iar reprezentanții de la primărie speră că într-o bună zi legea le va permite să ofere încăperile unui investitor care nu va lăsa ca aceste foste întreprinderi cu un potențial economic enorm să ajungă ruine ordinare.