– Domnule ministru, la ce etapă se află procesul de definitivare a Codului Educaţiei pentru ca acesta să devină lege?
– Codul Educaţiei (CE) a fost prezentat pentru discuţii publice, începând cu 21 aprilie. În prezent examinăm propunerile parvenite din partea Asociaţiei rectorilor, Asociaţiei directorilor de colegii, direcţiilor generale raionale de educaţie ş.a. Circa 100 de propuneri au fost plasate pe site-ul ministerului. Spre deosebire de Codul Învăţământului, elaborat de fosta guvernare şi care nu a fost promovat de fostul preşedinte, CE a trecut examenul dezbaterilor publice. Astfel, instituţiile de învăţământ şi cele de cercetare au avut posibilitatea să-şi expună părerea şi să vină cu propuneri pentru îmbunătăţirea lui.
Cei care au elaborat CE sunt personalităţi marcante din domeniul învăţământului. Din grupul de experţi au făcut parte 64 de persoane: Grigore Belostecinic, rectorul ASEM, Ana Guţu, prorector al ULIM, Vadim Cojocaru, ex-prorector ASEM, Mihai Şleahtiţchi, Dumitru Ivanov, viceministrele Educaţiei, Loreta Handrabura şi Tatiana Potâng şi alţii.
– Totuşi, CE a fost criticat dur de către unii savanţi de la Academia de Ştiinţe. S-a cerut chiar retragerea lui din discuţie. Cum comentaţi aceste critici?
– Fiecare are dreptul să-şi expună opinia, dacă, fireşte, este a sa şi nu-i dictată de către cineva. Prin acest Cod, noi propunem crearea unei structuri autonome pe lângă guvern care ar acorda în egală măsură atenţie cercetărilor ştiinţifice din instituţiile subordonate Academiei, cercetării universitare, dar şi cercetării de ramură. Nu vom mai tolera situaţia în care cercetarea ştiinţifică universitară este finanţată catastrofal de puţin în comparaţie cu cea academică. Ministerul Educaţiei nu a pus problema ca cercetarea ştiinţifică să fie în subordinea sa. Aceasta este o teză falsă lansată în mod conştient. Cei de la AŞM cunosc bine acest lucru.
– Când va fi adoptat CE?
– La 21 iunie Codul va fi discutat la şedinţa guvernului.
– Să trecem la alt subiect. S-a produs o ameliorare a relaţiilor interministeriale moldo-române. Ce prevede Acordul de colaborare semnat cu ministerul de resort de la Bucureşti?
– Sunt nespus de mândru că, două o pauză de sece ani, anume eu am semnat, în calitatea mea de ministru, Acordul de colaborare cu România. El a fost semnat la 27 aprilie 2010 şi înseamnă schimbare de atitudine în relaţiile dintre RM şi România pe direcţia educaţie, cercetare, tineret. Pentru învăţământul preuniversitar nouă ni se propun 950 de locuri de studii, dintre care 750 de locuri – cu bursă şi fără plata taxelor. Din aceste 950 de locuri, 75 revin absolvenţilor liceelor cu predare în limba română din stânga Nistrului. La studii universitare ni se propun 1100 de locuri. Totodată, în sezonul estival, 2000 de elevi şi studenţi din RM vor avea posibilitatea să se odihnească în taberele din România. Şi noi am deschis uşile pentru fraţii noştri de peste Prut, care vor să studieze în liceele şi universităţile din RM. Ministerul Educaţiei din România va sprijini dezvoltarea extensiunilor universitare în RM: extensiunea Universităţii „A.I Cuza” din Iaşi la Universitatea de Stat „A. Russo” din Bălţi şi extensiunea Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi” la Universitatea „B. P. Hasdeu” din Cahul. Părţile, de comun acord, susţin şi dezvoltarea altor extensiuni universitare în conformitate cu legislaţia internă în vigoare în cele două state. Mă refer aici la posibilitatea Universităţii Tehnice din Moldova de a colabora cu o universitate din România. Astfel, s-a revenit la normalitate.
– Vă referiţi şi la aducerea la normalitate a conţinutului disciplinelor ce vizează lucrurile comune ale celor care locuiesc pe ambele maluri ale Prutului?
– Noi ne-am propus să promovăm valorile noastre naţionale. După mai multe discuţii cu Asociaţia istoricilor din RM, pe 7 decembrie 2009 am semnat o circulară conform căreia ministerul nu recomanda sugestiile privind structura conţinutului din organizarea procesului educaţional în anul de studii 2009-2010, precum nici utilizarea manualelor de istorie pentru clasele a IX-a şi a XII-a ale lui Sergiu Nazaria, Alexandru Roman ş.a., ambele editate în 2006. De asemenea, sunt contestate şi alte manuale de istorie. Totodată, am semnat ordinul ca să fie editat manualul de limba română pentru clasa a XI-a. Manualul respectiv are nouă avize, dintre care şapte pozitive şi două negative. Până la 1 septembrie, ne propunem să edităm 22 de titluri de manuale, cu reeditarea a patru titluri pentru clasele primare.
– Se apropie o vară fierbinte – BAC-ul şi admiterea. Ce prevederi noi conţin regulamentele cu privire la desfăşurarea examenelor de bacalaureat şi admiterea în instituţiile de învăţământ superior şi mediu de specialitate?
– În 2010 nu am mers pe calea ca centre de BAC să fie în fiecare liceu. Avem 484 de licee, în unele dintre care urmează să susţină examenele de bacalaureat 7-9-11 copii. De aceea au fost constituite 209 centre de BAC după principiul: acolo unde avem de la 40 de copii în sus în liceele rurale sau în cele din centrele raionale, ei vor susţine examenele în instituţia lor, iar cei care sunt mai puţini de 40 vor susţine BAC-ul în localitatea cea mai apropiată. În municipiile Bălţi şi Chişinău, pentru a putea susţine examenele de absolvire în instituţia în care îşi fac studiile, trebuie să existe 100 şi mai mulţi liceeni în instituţia dată.
Toate testele sunt nominalizate, astfel încât lucrările copiilor nu vor putea fi confundate. Am majorat de două ori timpul rezervat pentru examinarea contestaţiilor.
În acest an nu sunt modificări la admiterea în universităţi. În urma discuţiilor cu rectorii, am considerat oportun să nu introducem un examen sau un test.
– Cum luptă actuala conducere a ministerului cu corupţia din învăţământ?
– Cât priveşte extirparea corupţiei în perioada BAC-ului, săptămâna trecută am avut o întâlnire cu şefii de direcţii raionale şi orăşeneşti, la care am invitat şi doi reprezentanţi ai CCCEC. Am emis şi o circulară prin care am cerut ca şefii de direcţii să semneze că au fost preveniţi despre faptul că orice abatere de la lege va fi sancţionată foarte dur. Se interzice categoric acumularea banilor, cu implicarea profesorilor, de la părinţi pentru desfăşurarea examenelor şi a seratelor de absolvire. Cu părere de rău, avem semnale negative, mai cu seamă de la nordul republicii, prin care suntem anunţaţi că se fac anumite încălcări. De aceea, prin intermediul ziarului TIMPUL, ţin să le amintesc tuturor profesorilor că orice încălcare va fi drastic sancţionată, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
– Aţi efectuat anul acesta două vizite de lucru peste hotare – la Paris şi la Washington. Care a fost scopul acestor vizite?
– Am abordat probleme ce ţin de acordarea sprijinului financiar pentru RM în două proiecte din domeniul educaţiei. Primul este proiectul „Educaţie pentru toţi”. Începând cu 2006, pe parcursul a trei ani, prin realizarea acestui proiect, în valoare de 8,8 mln. dolari, în RM au fost renovate 65 de instituţii preşcolare, 410 au fost dotate cu mobilă şi utilaje. Astfel, au fost create 3250 de locuri în grădiniţele de copii şi 230 de locuri de muncă în localităţile rurale. În cadrul acestor vizite noi am solicitat ca RM să beneficieze de tranşa a treia a proiectului, în valoare de 4-5 mln. dolari. Cel de-al doilea proiect este „Educaţie de calitate în mediul rural” şi se referă la liceele din satele RM. Proiectul a fost lansat acum trei ani. În total, el prevede investirea a circa 10 mln. dolari. Cu părere de rău, fosta guvernare comunistă nu a îndeplinit multe dintre prevederile acestui proiect şi, până la urmă, au fost valorificate doar 5 mln. dolari, dintre care o parte considerabilă – în ultimele şapte luni. Noi am solicitat să ni se ofere prelungirea cu 24 de luni a realizării proiectului, astfel ca pe parcursul a doi ani să reuşim să valorificăm celelalte 5 mln. dolari pentru a sprijini liceele din RM. Urmează ca până la 31 mai să aflăm răspunsul.
– Vă mulţumim pentru interviu şi vă dorim succes!
