Leul moldovenesc, la răscruce de drumuri

În anul 2015, leul moldovenesc s-a depreciat puternic, înregistrând pe 18 februarie 2015 un maxim istoric absolut, de 24,01 lei pentru un euro și de 21,09 lei pentru un dolar american. În acea zi, la unele bănci, un euro putea fi cumpărat cu 29,90 lei. Deși deprecierea pare a fi convenabilă exportatorilor, fenomenul devalorizării ascunde mai multe capcane, iar instabilitatea valutei naționale e mai degrabă o cortină ce ascunde o proastă gestionare.

Potrivit raportului „Diagnosticul deprecierii leului moldovenesc” semnat de Centrul Analitic Independent „Expert-Group”, deprecierea este cauzată de mai mulți factori: introducerea restricțiilor comerciale din partea Rusiei pentru vinuri, fructe și produse din carne de porc, criza din Ucraina și deprecierea rublei față de dolari. În rezultatul devalorizării rublei, cu aceeași sumă de ruble poate fi procurată mai puțină valută americană, respectiv și cetățenii moldoveni ce activează în Rusia sunt nevoiți să transfere mai puține remiteri în USD. Cu toate că nu există dovezi clare, raportul menționează și tranzacțiile dubioase ale celor trei bănci: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, numite în presă drept „jaful secolului”. Astfel, în 2014, leul s-a depreciat față de dolar cu 17% și cu 7% față de euro. În prezent, situația pe piața valutară din țară rămâne instabilă. Valuta națională îşi continuă oscilaţiile, euro trecând pragul de 22 de lei, iar dolarul cel de 20 de lei.

Devalorizarea, o monedă cu două fețe

Instabilitatea monedei naționale trebuie să îngrijoreze pe toți cei care consumă produse de import. Or, toată populația țării poate fi inclusă în această categorie. „Peste 70% din produsele noastre provin din importuri, respectiv consumatorii noștri vor avea de suferit. Este puțin probabil să reușim să ne reorientăm spre produsele autohtone”, consideră expertul economic Ion Tornea. În 2014, volumul importurilor (în valoare de peste 5 miliarde de dolari) a fost de două ori mai mare decât cel al exporturilor. „Orice depreciere înseamnă import mai scump, iar asta presupune prețuri mai mari pentru consumatori. Dacă ar exista o gamă largă de produse ieftine și bune, comercianții s-ar reorienta spre produsele autohtone și nu ar importa în asemenea cantități”, spune directorul financiar al unei mari companii distribuitoare de alimente din capitală.

Grafic 1 – Exportul în 2014 în valoare de 2.339.500.000 $

Deși deprecierea leului ar trebui să fie pe plac exportatorilor, fenomenul devalorizării este asemenea unei monede cu două fețe. „Într-adevăr, încasările sunt mai mari, dar efectul e diminuat de scumpirea produselor ce le importăm. Prețurile substanțelor chimice, ale motorinei și ale fertilizanților s-au mărit cu 30-35%”, relatează Iurie Fală, directorul Asociației Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”. Problema vine în contextul unei recolte mai mici cauzate de condițiile meteo nefavorabile. De exemplu, recolta de mere din 2015 ar putea fi cea mai mică din ultimii cinci ani. „Această devalorizare a influențat negativ ramura, beneficiile nu compensează pierderile”, conchide Iurie Fală. De aceeași părere este și Călin Aprodu, manager de vânzări al vinăriei Poiana. „Noi exportăm în Franța, China, Japonia. Pentru exportatori, deprecierea poate fi considerată un lucru pozitiv”, susține managerul. Cu toate acestea, vinificatorii importă cu prețuri mai mari drojdiile, sticla, luturile de stabilizare, precum și alte produse oenologice.

„Ratele strangulează economia”

Deprecierea leului afectează negativ ratele creditelor ce devin tot mai mari. „BNM deja ridică ratele de finanțare, creditele devin mai scumpe, oamenii nu sunt încurajați să investească în economie”, declară expertul IDIS Ion Tornea. Din data de 1 ianuarie, Banca Naţională a majorat rata de bază de şase ori, de la 6,5 la sută până la 19,5 la sută. Expertul Sergiu Gaibu compară dobânzile de 2-3% din Europa cu cele de 10 ori mai mari din Moldova. „Până și în Rusia, unde rubla a scăzut și mai mult, rata de bază este astăzi de 11%, la noi se menține de jumătate de an – 19.5%. Ratele strangulează economia”, susține expertul Institutului. Nemulțumiți de acest sector sunt și agricultorii ce și-au luat credite când un dolar costa 13-14 lei. „S-au scumpit creditele în lei și cele în valută. Devalorizarea leului a oprit atâtea investiții! 80% din proiectele Asociației nu vor mai avea loc. Antreprenorii voiau să-și extindă afacerea, să construiască frigidere, să planteze livezi”, confirmă directorul „Moldova-fruct”, Iurie Fală.

Grafic 2 – Importul în 2014 în valoare de 5.317.000.000 $

Deprecierea leului este una din cauzele majorării tarifelor la gaze și energie electrică, atât de discutate în vara acestui an. Specialiștii afirmă că prețurile trebuiau adaptate acum un an, însă din cauza alegerilor parlamentare, acest lucru nu s-a mai realizat. „Din păcate, deseori la putere este populismul, care ne lovește ca un bumerang. Tarifele trebuie ajustate într-o formă corectă, în limite decente, astfel încât agenții economici să înregistreze profitabilitate, iar companiile distribuitoare să poată achita furnizorilor de servicii”, consideră Sergiu Gaibu. Experții afirmă că unele scumpiri nu pot fi evitate. De exemplu, 85% din tariful la gaze naturale constă din prețul combustibilului propriu-zis, care se importă în valută. Important e ca metodologia de calcul să fie corectă, iar tariful stabilit – unul decent, insistă experții.

Leul cel volatil al Moldovei

Specialiștii financiari consideră că problema deprecierii leului este privită, totuși, greșit. „Devalorizarea monedei naționale este un fenomen inevitabil și nu atât de grav, dacă acesta se petrece lent. Este de notat că și euro timp de 1.5 ani a scăzut cu circa 15% față de dolar. În Europa nimeni nu a panicat. Problema constă în volatilitatea leului, care reprezintă întotdeauna un risc pentru business”, explică expertul IDIS „Viitorul”, Sergiu Gaibu. Conform dicționarelor de profil, volatilitatea unei monede se referă la nivelul de schimbări bruște, imprevizibile într-o anumită perioadă de timp. Business-urile preferă să evite riscul acestor fluctuații. „Afacerile acoperă acest risc prin majorarea prețurilor. Chiar dacă leul se întărește, prețurile nu se micșorează”, continuă expertul. Până la urmă, deprecierea leului este un proces natural, însă trebuie supravegheat. „Aici vine rolul Băncii Naționale a Moldovei care nu a intervenit suficient de rapid cu rezervele valutare”, completează Sergiu Gaibu.

Experții recomandă populației să nu ceară întărirea leului întrucât fenomenul deprecierii nu poate fi combătut, ci să pledeze pentru un mediu economic sănătos. În ultimii 5 ani, Moldova a pierdut 40.000 de salariați ai diferitor industrii. Starea îngrijorătoare a țării vine din lipsa investițiilor și a condițiilor prielnice afacerilor. „Moldova are nevoie de soluții mult mai fundamentale: creșterea competitivității produselor proprii, impulsionarea investițiilor străine, care reprezintă o sursă de valută, îmbunătățirea profundă a mediului de afaceri”, conchide Ion Tornea.