Liberalii cu o sesizare privind incompatibilitatea başcanului Găgăuziei cu funcţia de membru al Guvernului

 I. OBIECTUL SESIZĂRII

Prezenta sesizare are ca obiect exercitarea controlului constituționalității art. 14 alin. (4) din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) nr. 344 din 23 decembrie 1994.

II. CADRUL NORMATIV PERTINENT

CONSTITUȚIA
Articolul 1
Statul Republica Moldova

(1) Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

Articolul 2
Suveranitatea şi puterea de stat

(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

Articolul 6
Separaţia şi colaborarea puterilor

În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sînt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei.

Articolul 7
Constituţia, Lege Supremă

Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.

Articolul 96
Rolul

(1) Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.

Articolul 101
Prim-ministrul

(1) Prim-ministrul conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectînd atribuţiile ce le revin.

Articolul 109
Principiile de bază ale administrării publice locale

(1) Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

(2) Autonomia priveşte atît organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, cît şi gestiunea colectivităţilor pe care le reprezintă.

(3) Aplicarea principiilor enunţate nu poate afecta caracterul de stat unitar.

Articolul 110
Organizarea administrativ-teritorială

(1) Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în sate, oraşe, raioane şi unitatea teritorială autonomă Găgăuzia. În condiţiile legii, unele oraşe pot fi declarate municipii.

Articolul 111
Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia

(1) Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte integrantă şi inalienabilă a Republicii Moldova şi soluţionează de sine stătător, în limitele competenţei sale, potrivit prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, în interesul întregii populaţii, problemele cu caracter politic, economic şi cultural.

(2) Pe teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia sînt garantate toate drepturile şi libertăţile prevăzute de Constituţia şi legislaţia Republicii Moldova.

(3) În unitatea teritorială autonomă Găgăuzia activează organe reprezentative şi executive potrivit legii.

Articolul 113
Consiliul raional

(3) Raporturile dintre autorităţile publice locale au la bază principiile autonomiei, legalităţii şi colaborării în rezolvarea problemelor comune.

CARTA EUROPEANĂ A AUTONOMIEI LOCALE
(Ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 1253 din 16.07.97)

Articolul 3
Conceptul de autonomie locală

1. Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efective ale colectivităţilor locale de a rezolva şi de a gira în cadrul legii, sub propria lor răspundere şi în favoarea populaţiilor, o parte importantă din treburile publice.

Articolul 4
Raza de acţiune a autonomiei locale

3. Exerciţiul responsabilităţilor publice trebuie, de-o manieră generală, să revină de preferinţă acelor autorităţi care sunt cele mai apropiate de cetăţeni. Atribuirea unei responsabilităţi unei alte autorităţi trebuie să ţină cont de amploarea şi de natura sarcinii şi de exigenţele de eficacitate şi de economie.

4. Competenţele încredinţate colectivităţilor locale trebuie să fie în mod normal depline şi întregi. Ele nu pot fi puse în cauză sau limitate de către o altă autoritate centrală sau regională numai în cadrul legii.

Articolul 7
Condiţiile de exercitare a responsabilităţilor la nivel local

1. Statutul aleşilor locali trebuie să asigure liberul exerciţiu al mandatului lor.

Articolul 8

Controlul administrativ al acţiunii colectivităţilor locale

1. Orice control administrativ asupra colectivităţilor locale nu poate fi exercitat decît potrivit cu formele şi în cazurile prevăzute de constituţie sau de lege.

2. Orice control administrativ al acţiunii colectivităţilor locale nu trebuie în mod normal să aibă în vedere decît a asigura respectul legalităţii şi a principiilor constituţionale. Controlul administrativ poate, totuşi, să cuprindă un control de oportunitate exercitat de autorităţile de nivel superior în ceea ce priveşte sarcinile a căror execuţie este delegată colectivităţilor locale.

3. Controlul administrativ al colectivităţilor locale trebuie să fie exercitat respectînd raportul între amploarea intervenţiei autorităţii care exercită controlul şi importanţa intereselor pe care ea înţelege a le proteja.

Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz – Yeri) nr. 344 din 23 decembrie 1994.
Art. 2.

Găgăuzia este administrată în temeiul Constituţiei Republicii Moldova, prezentei legi şi altor legi ale Republicii Moldova (cu excepţiile prevăzute de prezenta lege), Regulamentului Găgăuziei şi actelor normative ale Adunării Populare (Halc Topluşu) a Găgăuziei, care nu vin în contradicţie cu Constituţia şi legislaţia Republicii Moldova.

Art. 14.

(1) Guvernatorul (Başkanul) este persoana oficială supremă a Găgăuziei. Lui i se subordonează toate autorităţile administraţiei publice ale Găgăuziei.

(2) Guvernatorul Găgăuziei este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat pentru un mandat de 4 ani, pe bază alternativă.

(3) Guvernatorul Găgăuziei trebuie să fie cetăţean al Republicii Moldova care a împlinit vârsta de 35 de ani şi posedă limba găgăuză.

(4) Guvernatorul Găgăuziei este confirmat în funcţia de membru al Guvernului Republicii Moldova printr-un decret al Preşedintelui Republicii Moldova.

III. PRETINSELE ÎNCĂLCĂRI ȘI ARGUMENTE DE RIGOARE

La 23 decembrie 1994 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea organică nr. 344 privind statutul juridic special al Găgăuziei. În articolul 14 alineatul (4) din Legea menționată este prevăzut că ,,Guvernatorul Găgăuziei este confirmat în funcţia de membru al Guvernului Republicii Moldova printr-un decret al Preşedintelui Republicii Moldova”. Potrivit acestui articol pe lângă funcția de Guvernator al Găgăuziei, acesta îndeplinește și funcția de membru al Guvernului Republicii Moldova.

Potrivit dispozițiilor art. 111 alin. (1) din Constituție Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte integrantă şi inalienabilă a Republicii Moldova şi soluţionează de sine stătător, în limitele competenţei sale, potrivit prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, în interesul întregii populaţii, problemele cu caracter politic, economic şi cultural. Astfel, prevederile constituționale, prin care se stabilește că ,,Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut special”, scot în evidență faptul că această unitate este autonomă teritorial, la organizarea și funcționarea acesteia fiind aplicabil principiul autonomiei locale.

Conform art. 109 alin. (1) din Constituție: „Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit”.

În dispoziția acestui articol legiuitorul a statuat principiile de bază ale administrației publice locale. Principiul autonomiei locale este unul din principiile fundamentale ale oricărui stat democratic. Acest principiu stă la baza administrației publice locale, semnificând dreptul colectivităților de a-și satisface propriile interese legale fără amestecul autorităților centrale.

Carta Europeană pentru Autoadministrare Locală, ratificată de Parlament prin Hotărârea nr. 1253/1997, statuează în art. 3 alin. (1) Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efective ale colectivităţilor locale de a rezolva şi de a gira în cadrul legii, sub propria lor răspundere şi în favoarea populaţiilor, o parte importantă din treburile publice.

Prin urmare, art. 109, art. 111 din Constituție și actele internaționale în domeniu, asigură protecție autonomiei Găgăuziei, la rând cu autonomia locală conferită tuturor unităților administrativ – teritoriale.

Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz – Yeri) nr. 344 din 23 decembrie 1994, la art. 14, stabilește că, Guvernatorul este persoana oficială supremă a Găgăuziei. Lui i se subordonează toate autorităţile administraţiei publice ale Găgăuziei. Guvernatorul Găgăuziei exercită conducerea activităţii autorităţilor administraţiei publice şi poartă răspundere pentru exercitarea atribuţiilor cu care este învestit prin lege. Guvernatorul Găgăuziei informează anual Adunarea Populară despre activitatea autorităţilor administraţiei publice din Găgăuzia. Printre atribuțiile Guvernatorului Găgăuziei se înscriu cele de exercitare a conducerii activității autorităților administrației publice, de control, de informare a Adunării Populare.

Articolul 7 din Carta Europeană prevede că: Statutul aleşilor locali trebuie să asigure liberul exerciţiu al mandatului lor.

Potrivit prevederilor art. 14 alin. (4) din Legea nr. 344/1994, Guvernatorul deține funcția de membru al Guvernului din oficiu, fiind confirmat în funcție printr-un decret al Președintelui Republicii Moldova. Calitatea de membru al Guvernului, presupune subordonare și dependență de Guvern, mai exact direct de Prim-ministru. Însă, în calitatea sa de persoană oficială supremă a Găgăuziei, Guvernatorul este reprezentantul unității teritoriale autonome care se bucură de autonomie locală, de fapt exercită puterea locală.

Astfel, rezultă că prevederile art. 14 din Legea menționată, subordonează autoritățile locale Guvernatorului (Bașkanului), iar acesta le subordonează direct Prim-ministrului, fiind obligat de calitatea sa de membru al Guvernului.

În acest context rezultă că art. 14 alin. (4) din Legea nr. 344/1994 contravine art. 109 din Constituție care statuează principiile de bază ale administrării publice autonome, precum și art. 7 din Carta Europeană care consfințește principiul independenții aleșilor locali față de puterea centrală.

În acest context, sunt relevante constatările Curții Constituționale care în Hotărârea nr.750 din 06.11.95 a menționat că autonomia autorităţilor publice locale constă în dreptul unităţilor administrativ-teritoriale de a-şi satisface interesele proprii fără amestecul autorităţilor centrale, ceea ce atrage după sine descentralizarea administrativă, autonomia fiind un drept, iar descentralizarea – un sistem, care implică autonomia.

Descentralizarea se prezintă ca un sistem care cuprinde descentralizarea teritorială – raioane, oraşe (municipii), sate (comune), – având caracterul persoanei de drept public, cu toate atribuţiile acesteia.

Fiind una din cele mai eficiente forme de autogestiune, autonomia locală asigură un înalt grad de democrație, colectivitățile teritoriale autonome fiind „contra puteri” eficiente ale administrației publice centrale.

Guvernatorul Găgăuziei având calitatea de membru al Guvernului, fiind subordonat și dependent de Guvern (dar și de prim ministru) nu poate reprezenta o „contra putere” eficientă administrației publice centrale din simplu motiv că este membru al Guvernului.

Deși Guvernatorul Găgăuziei este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat pentru un mandat de 4 ani, de populația din UTAG, el nu poate reprezenta pe deplin interesele acestei colectivități, astfel se încalcă direct Constituția precum și drepturile cetățenilor din UTA Găgăuzia la autonomie locală.

Prin Hotărârea din 6 noiembrie 1995, Curtea Constituţională a constatat că autorităţile administraţiei publice locale nu pot fi numite şi destituite de la centru, ci trebuie să fie alese şi revocate de cetăţenii unităţilor administrativ-teritoriale.

Numirea sau destituirea autorităţilor publice locale de orice nivel de către o altă autoritate publică contravine principiilor de bază ale administrării publice locale statuate în art.109 din Constituţie.

Guvernatorul Găgăuziei este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, puterea lui provine de la voința alegătorilor locali, pe care îi reprezintă și în numele cărora acționează.

Articolul 14 alin. (4) din Legea 344/1994, stabilește că, Guvernatorul Găgăuziei este confirmat în funcţia de membru al Guvernului Republicii Moldova printr-un decret al Preşedintelui Republicii Moldova.

Confirmarea în funcție prin decretul Președintelui se include în noțiunea largă de ,,numire” a unui organ reprezentativ al unității teritoriale autonome într-un organ central, ceea ce prin analogie este similar cu numirea de către administrația publică centrală a autorităţile administraţiei publice locale și contravine art. 109 din Constituție.

Astfel putem conchide că, calitatea de membru al Guvernului Republicii Moldova și de Guvernator al Găgăuziei sunt incompatibile, aceste două funcții prin caracterul lor sunt contradictorii. Păstrarea funcție de membru al Guvernului Republicii Moldova și de Guvernator Găgăuziei este neconstituțională, contravine actelor internaționale la care Republica Moldova și încalcă drepturile populației din UTA Găgăuzia al autonomie locală.

În alt context, reieşind din dispoziţiile art. 110 alin. (1) din Constituţie, sub aspect administrativ, unitatea teritorială autonomă Găgăuzia este echivalată unităţii administrative de nivelul doi.

În situaţia în care Guvernatorul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia este consfinţit de drept membru al Guvernului, iar alţi preşedinţi de raioane sau primari generali de municipii nu sunt membri ai Guvernului, rezultă că suntem în prezenţa unei discriminări funcţionale nejustificate.

În conformitate cu dispoziţiile art. 96 alin. (1) din Constituţie, Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.

Potrivit art. 107 alin. (1) din Constituție, organele centrale de specialitate ale statului sunt ministerele. Ele traduc în viaţă, în temeiul legii, politica Guvernului, hotărârile şi dispoziţiile lui, conduc domeniile încredinţate şi sunt responsabile de activitatea lor.

Potrivit alin. (2) al aceluiași articol, în scopul conducerii, coordonării şi exercitării controlului în domeniul organizării economiei şi în alte domenii care nu intră nemijlocit în atribuţiile ministerelor, se înfiinţează, în condiţiile legii, şi alte autorităţi administrative.

Din conținutul normelor citate, considerăm că în viziunea legiuitorului constituant, dispoziţiile citate ale art. 96 alin. (1) şi ale art. 107 din Constituţie, urmează a fi examinate prin coroborare, întrucât conducerea generală a administraţiei publice se efectuează prin intermediul organelor centrale de specialitate ale statului şi anume ministerele, iar alte domenii care nu intră nemijlocit în atribuţiile ministerelor, de alte autorităţi administrative.

Normele citate coraportate la art. 97 din Constituţie, reprezintă un ansamblu coerent din conţinutul căruia rezultă că membri ai guvernului pot fi numai conducătorii ministerelor sau altor autorităţi administrative prin intermediul căruia se realizează politica internă şi externă a statului şi se exercită conducerea generală a administraţiei publice.

Atribuţiile Guvernatorului unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, sunt limitate în spaţiu şi asupra unui cerc determinat de persoane şi anume numai locuitorii UAT, astfel nu poate fi invocat faptul că acesta ar dispune de atribuţii prin intermediul cărora se realizează politica internă şi externă a statului sau conducerea generală a administraţiei publice.

În acest context, pentru elucidarea conţinutului 107 din Constituţie, Parlamentul a adoptat Legea privind administraţia publică centrală de specialitate nr. 98 din 04.05.2012. Conform art. 3 din Legea în referinţă, administraţia publică centrală de specialitate este organizată într-un sistem unic şi nici un minister sau altă autoritate administrativă centrală, sau structură organizaţională din sfera lor de competenţă nu poate să se afle în afara acestui sistem.

Însăşi conţinutul integral al Legii respective, elucidează întreg conţinutul normelor constituţionale evidenţiate, inclusiv prin prisma persoanelor, conducători ai organelor centrale de specialitate ale statului, iar Guvernatorul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, în nici un fel nu se încadrează în normele respective.

Mai mult decât atât, dispunerea de calitatea de membru al Guvernului, ca fiind o investit indirect de către popor, în exercitarea suveranităţii, presupune o dezbatere a candidaturii persoanei respective.

Astfel, conform art. 98 alin. (3) din Constituţie, programul de activitate şi lista Guvernului se dezbat în şedinţa Parlamentului, iar acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Potrivit alin. (4) al aceluiaşi articol, în baza votului de încredere acordat de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova numeşte Guvernul, care conform alin. (5), îşi exercită atribuţiile din ziua depunerii jurământului de către membrii lui în faţa Preşedintelui Republicii Moldova.

Potrivit alin. (6) al aceluiași articol, în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a funcţiei, Preşedintele Republicii Moldova revocă şi numeşte, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului.

Precum a fost precizat anterior, în privința revocării de către Președinte a oricărui reprezentant al autorităţilor administraţiei publice locale Curtea Constituţională s-a expus deja.

În lumina enunțurilor expuse, punctăm faptul că art. 14 alin. (4) Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) nr. 344 din 23 decembrie 1994 contravin sensului dispoziţiilor art. art. 2, 6, 7, 96, 97, 107, 109, 110, 111 şi 113 din Constituție.

IV. CERINŢELE AUTORILOR SESIZĂRII

Primirea și acceptarea spre examinare a sesizării.
Exercitarea controlului constituționalității și declararea neconstituționalității alin. (4) art.14 Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) nr. 344 din 23 decembrie 1994.

sursa: muteanu.md