În același timp, elevii claselor a XII-a se pregătesc deja din plin de BAC. Își fac planuri de viitor cu prudență și au mari emoții, mai ales când e vorba de examenul la limba română.

Satul Cioc-Maidan este situat între orașele Comrat și Basarabeasca, practic la jumătatea drumului dintre aceste localități. Este unul din satele autonomiei găgăuze din sudul R. Moldova, dar se deosebește de celelalte localități prin faptul că se află pe cel mai înalt punct al regiunii. Localitatea a fost fondată la începutul secolului al XIX-lea de către găgăuzii refugiați din Bulgaria. Denumirea istorică a satului este Carlâc, ceea ce înseamnă „loc înzăpezit”. Primăvara, spre deosebire de satele învecinate, zăpada se topește aici mai greu, iar merii și caișii înfloresc cu întârziere. Denumirea actuală a satului, Cioc-Maidan, a fost atribuită doar în secolul trecut, și se traduce din limba găgăuză drept „câmp viran” sau „piață mare”. Cu toate acestea, toponimul istoric a fost păstrat de săteni în numele de firmă al unor localuri, precum și de râușorul Valea Carlâcului ce izvorăște de lângă Cioc-Maidan, amintind de originile acestei localități.

„Bine ați venit!” sau „Hoș Geldiniz!”

Vladimir Gorelco

În Cioc-Maidan locuiesc circa trei mii de oameni, majoritatea dintre ei fiind găgăuzi. O bună parte din locuitori lucrează peste hotare – fie în Rusia, fie în Turcia. Până în 2004, în sat activau două școli, dar din cauza numărului mic de copii, acestea au fost comasate. Zece ani în urmă, la liceu studiau peste 380 de elevi, iar în 2012 la școală au venit 315 de copii. Pe viitor, administrația liceului nu așteaptă o majorare esențială a numărului de elevi. La intrarea principală, oaspeții sunt întâmpinați în trei limbi: română, rusă și găgăuză, iar procesul educațional se desfășoară în limba rusă. De patru ani, instituția este condusă de Vladimir Gorelco. Tatăl său, Haralampie Gorelco, a trecut al Doilea Război Mondial în componența Armatei Române, iar după operația Iași-Chișinău a ajuns în Siberia, unde și-a întâlnit viitoarea soție. După mai mulți ani, a revenit în satul natal. Născut în Cioc-Maidan, Vladimir Gorelco vorbește adeseori cu pasiune despre localitate, liceu și colegii săi. „Anul trecut am creat clubul de fotbal Cioc-Maidan. Băieții au fost invitați deja să joace în campionatul autonomiei găgăuze. În perspectivă, sperăm să participăm la Campionatul național al R. Moldova. Avem deja finanțare din partea conducerii autonomiei. Nu suntem uitați. Dimpotrivă, liceul dispune de condiții similare celor din oraș”, ne relatează directorul, precizând că, în timpul liber, oamenii din sat s-au obișnuit să frecventeze sala de sport a liceului.

„Am visat la noua formulă de finanțare a școlilor”

Pe 1 ianuarie, a intrat în vigoare noua formulă de finanțare a școlilor de către Ministerul Educației. Întrebat ce părere are despre alocarea banilor în școli în funcție de numărul elevilor, Vladimir Gorelco a declarat că aștepta de mult reforma. „Anterior, nu-mi ajungeau circa 350 mii de lei în fiecare an. Acum însă am suficienți bani pentru salarii, alimentarea copiilor, deservirea comunală și alte cheltuieli. Știm singuri unde trebuie să economisim și unde să investim mai mult. Vorbesc cu directori din alte școli și aflu că nu sunt probleme în acest sens”, a spus Vladimir Gorelco.

Ne lipsește comunicarea în limba română

În cadrul liceului din Cioc-Maidan, funcționează două clase unde se predă limba și literatura română. Elevii din clasa a XII-a se gândesc deja cu emoție la examenele de bacalaureat. „E un plus pentru noi că învățăm mai multe limbi. Noi înțelegem bine limba română, dar comunicăm mai dificil. Sperăm că vom da BAC-ul. Problema constă în faptul că noi nu avem posibilitatea să comunicăm cu vorbitori de limba română”, a spus Eudochia Caraman, elevă în clasa a XII-a, profil real. În același timp, șefa Catedrei de română, Nadejda Coltuc, susține că ar fi un mare avantaj dacă, pe lângă manuale, clasa ar fi dotată cu table interactive și calculatoare. „Nu demult am fost la cursuri de calificare în România, unde am vizitat câteva școli, care dispuneau de reviste electronice, table interactive etc. Am venit de acolo foarte inspirată. Tehnologiile informaționale ne-ar ajuta foarte mult”, a recunoscut Nadejda Coltuc.

Majoritatea absolvenților liceului merg la universitățile din Chișinău. Unii însă aleg să-și continue studiile în Rusia, Turcia, Cipru sau în regiunea transnistreană, la filialele unor universități rusești.