(LIVE) Parlamentul se întrunește în ședință specială la ora 10:00. Premierul Filip prezintă inițiativele de angajare a răspunderii

Potrivit conducerii Executivului, adoptarea acestor legi este o condiție pentru semnarea Acordului cu Fondul Monetar Internațional.

Guvernul Republicii Moldova își asumă răspunderea pentru mai multe legi privind transparentizarea sectorului financiar-bancar, dar și convertirea – în datorie de stat – a creditelor de urgență oferite de către Executiv celor trei bănci care au fost lichidate. Acestea fiind condițiile Fondului Monetar Internațional pentru a încheia un nou acord cu Republica Moldova.

Este vorba despre şapte legi ce țin de completarea și modificarea bugetului de stat, de completarea legii privind asigurările sociale, completarea legii pentru asigurări medicale, dar și transformarea creditelor de urgență acordate celor bănci lichidate în datorie de stat. Sunt şi legi care se referă la transparența sectorului financiar-bancar, inclusiv a acționarilor bancari, acestea fiind solicitate de către FMI pentru semnarea unui acord cu Republica Moldova.

„Pe linia dorinței de a continua dezvoltarea economică, sunt legi pentru care Guvernul trebuie să-și asume răspunderea, sunt legi care au fost consultate și cu FMI. Aceste legi trebuie să intre cât mai rapid în vigoare, iar noi știm că acum are loc campania electorală. Sunt legi pentru care noi am putea fi criticați, dar am spus că noi aici, la Guvern, nu ne ocupăm de campania electorală. Sunt legi care se bazează pe securizarea sistemului financiar-bancar dar și pentru prevenirea devalizărilor dar și pe modificări la bugetul de stat. Aceste legi au fost coordonate și cu FMI dar și cu majoritatea parlamentară”, a declarat Pavel Filip.

Amintim că după ultima vizită a reprezentanților FMI în Republica Moldova, premierul Pavel Filip a declarat în repetate rânduri că este convins că în luna octombrie Republica Moldova va avea un acord cu fondul.

De precizat și faptul că exper­ții Fon­du­lui Mone­tar Inter­națio­nal (FMI) și auto­ri­tă­țile Repu­bli­cii Mol­dova au ajuns la un acord în luna iulie la nivel de per­so­nal asu­pra unui pro­gram de reforme eco­no­mice sus­ți­nut de un aran­ja­ment de finan­țare pe 3 ani prin inter­me­diul Meca­nis­mu­lui de finanţare extinsă (EFF) și Meca­nis­mu­lui extins de cre­di­tare (ECF). Acce­sul la finan­țare se pro­pune a fi sta­bi­lit la un nivel de 75% din cota Mol­do­vei la FMI (129 mili­oane DST, sau circa 179 mili­oane dolari SUA). Acest acord la nivel de per­so­nal va tre­bui să fie apro­bat de con­du­ce­rea FMI și de Con­si­liul Exe­cu­tiv.

Cât despre convertirea în datoriei de stat a creditelor de urgență, în luna iulie Comisia parlamentară pentru economie, buget şi finanţe a respins proiectul legii privind transferarea în datorie de stat a sumei de 13,5 miliarde de lei, acordată de Banca Naţională celor trei bănci devalizate – Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank.

Anterior în luna martie Banca Naţională a semnat cu Ministerul Finanţelor un Memorandum prin care urmează să fie emise obligaţiuni de stat pentru a rambursa creditele urgente de 13,5 miliarde de lei acordate Băncii de Economii, Unibank şi a Băncii Sociale. Dacă această emisie ar urma să fie tratată ca un credit clasic, din bugetul de stat ar trebui să fie achitat aproape un miliard de lei timp de 25 de ani.

sursa: timpul.md/agora.md/deschide.md