Kievul pornește un scandal diplomatic. Ucraina a atentat la securitatea națională a Republicii Moldova. Comisia parlamentară de anchetă a stabilit că servicile secrete ale Ucrainei au acționat invaziv și grosolan pe teritoriul suveran al Republicii Moldova, când l-au răpit pe cetățeanul ucrainean Mîkola Ceaus care se afla în custodia statului moldovenesc în calitate de solicitant de azil.

Parlamentul recomandă ministerului de externe să înainteze o notă de protest Ucrainei privind acțiunile ambasadorului ucrainean Marko Șevcenko și a ex-atașatului militar Smetaniuk. Prin acțiunea serviciilor secrete ucrainești, Kievul a încălcat convenția de la Viena. Mai mult, Ucraina s-a eschivat de la soluționarea cazului de răpire a cetățeanului ucrainean Ceaus prin sabotarea activității comisiei mixte moldo-ucrainene.

Deputații solicită eliberarea din funcție a directorului Seriviciului de Informații și Securitate, Alexandr Esaulenco, dar și a șefului serviciului de contraspionaj, pentru că securiștii ucraineni au activat pe teritoriul Republicii Moldova timp de câteva săptămâni și nu au fost descoperiți de SIS, fie din incomptetență, fie din complicitate.

Mîkola Ceaus a fost judecător în Ucraina, unde e cercetat pentru corupție, fiind prins cu mită în valoare de 150 de mii de dolari. El a ajuns ilegal în R. Moldova în 2016 cu ajutorul lui Plahotniuc și Poroșenko, dar s-a predat poliției și a cerut azil. Pe 3 aprilie, a fost răpit din centrul Chișinăului de persoane necunoscute, de față cu fiul său minor.

Înțelegerea Maia Sandu – Volodîmîr Zelenski

Maia Sandu a vizitat oficial Kievul de două ori, prima dată – în calitate de premier în 2019 și a doua – ca președinte în 2021. În 2019, pe atunci premierul Sandu i-a promis lui Zelenski că îl va extrăda pe Mîkola Ceaus.

Important! Extrădarea nu se poate face până la soluționarea cauzei, adică trebuie să există o decizie finală, fie refuz, fie aprobarea azilului.
Fostul judecător corupt este o piesă importantă în jocul politic de la Kiev, pentru că deține informații despre toate afacerile murdare ale fostei puteri și ale clanului Poroșenko. Volodîmîr Zelenski avea nevoie de o victorie politică și a decis că Ceaus trebuie adus în Ucraina. Bineînțeles, judecătorul corupt nu putea fi pus oficial în fața justiției, pentru că Ucraina ar fi recunoscut în acest mod că l-a răpit. Așa că, serviciile ucrainene îl țin ascuns și scot din el toată informația necesară. L-au filmat și au publicat imagini video cu el pe telegram. Primul fișier publicat avea denumirea sugestivă – Privet Poroșenko! ?

Scurgerea secretelor în presă

Nici Maia Sandu și nici Zelenski nu au recunoscut că există o înțelegere înstre serviciile moldovenești și ucrainene. Dar despre planul de răpire se știa. Cu trei zile înainte ca Mîkola Ceaus să fie încărcat în dubiță, Rise Moldova publica un material despre cum Ceaus a fost adus la Chișinău de Plahotniuc după ce s-a înțeles cu fostul președinte al Ucrainei, Petro Poroșenko.

La câteva zile după răpire, Rise Moldova publica alte investigații cu date concrete, cu nume, cu pașapoarte, cu oră și înregistrări ale camerelor de supraveghere de la PTF Otaci. Jurnaliștii i-au găsit pe cei care l-au răpit pe Ceaus mai repede decât SIS și poliția moldovenească, le-au dezvăluit identitățile reale și conspirative și au stabilit că sunt agenți ai spionajului militar ucrainean.

Adevărul era exact în fața noastră, dar acest lucru nu l-a încurcat pe ambasadorul ucrainean Șevcenko să declare că Ucraina nu are nicio implicare. Serviciul de Informații și Securitate de la Chișinău la fel a negat că ar avea vreo legătură. Deocamdată, au fost reținuți unii complici, dar cazul rămâne o chestiune confidențială.

Lupta pentru SIS

Serviciul de Informații și Securitate s-a plimbat în ultimii ani pe mâinile lui Plahotniuc, Dodon și Sandu. În 2019, după ce Maia Sandu și Andrei Năstase s-au aliat cu pro-rusul Dodon, deputații fostului bloc Acum (PAS și Platforna DA) au acceptat să treacă SIS-ul din subordinea parlamentului în a președinteului care atunci era Igor Dodon și care a primit și alte instituții de forță: internele, apărarea, paza de stat.

După ce Dodon a pierdut alegerile prezidențiale, deputații lui Șor și Dodon au votat ca SIS-ul să se întoarcă înapoi la parlament. Legea a fost contestată la Curtea Constituțională și ulterior, suspendată. Într-un final, SIS-ul a rămas la Maia Sandu prin decizia Curții Constituționale din 27 aprilie 2021.