Lukashenko a eliberat 52 de deţinuţi europeni şi a obţinut de la Trump relaxarea unor sancţiuni

Belarusul, aliat al Moscovei, a eliberat joi 52 de deţinuţi de diferite naţionalităţi, după un apel în acest sens al preşedintelui american Donald Trump, iar aceştia s-au îndreptat spre Lituania împreună cu delegaţia americană care a negociat eliberarea lor, a anunţat Ambasada SUA la Vilnius, relatează Reuters.

Belarusul şi Lituania au confirmat ulterior eliberarea acestora.

Trump i-a cerut preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, un aliat apropiat al liderului rus Vladimir Putin, să elibereze deţinuţii pe care liderul american i-a descris ca fiind „ostatici”.

În schimbul gestului lui Lukaşenko, Washingtonul va acorda o ridicare a unora dintre sancţiunile impuse companiei aeriene naţionale din Belarus, Belavia, permiţându-i să întreţină şi să cumpere componente pentru flota sa, care include aeronave Boeing, a declarat purtătorul de cuvânt al Ambasadei SUA la Vilnius.

Este cel mai mare grup de deţinuţi graţiaţi până acum de Lukaşenko. Liderul de la Minsk încearcă să repare relaţiile cu Statele Unite după ani de izolare şi sancţiuni.

Dar numărul deţinuţilor eliberaţi joi este cu mult sub cei 1.300 sau 1.400 de deţinuţi a căror eliberare a cerut-o Trump într-o convorbire pe care a avut-o cu Lukaşenko luna trecută, despre care a vorbit în postări ulterioare pe reţelele sociale.

Printre cei eliberaţi se numără Ihar Losik, în vârstă de 33 de ani, un jurnalist condamnat în 2021 la 15 ani de închisoare într-o colonie penală sub acuzaţia de incitare la ură şi organizare de revolte, a declarat secţia pentru afaceri din Belarus a Ambasadei SUA la Vilnius.

Ambasada nu a putut confirma imediat dacă printre cei eliberaţi se aflau şi critici proeminenţi ai regimului lui Lukaşenko – aflat la putere de zeci de ani – cum ar fi activistul pentru drepturile omului Ales Bialiaţki, co-laureat al Premiului Nobel pentru Pace 2022.

Sviatlana Ţihanouskaia, liderul opoziţiei belaruse din exil, al cărei soţ Siarhei a fost eliberat din închisoare în iunie, a declarat că eliberarea de joi a vizat doar 4% dintre cei desemnaţi ca deţinuţi politici şi nu semnalează nicio schimbare reală a politicii lui Lukaşenko. „Salutăm eliberarea lor, dar, în esenţă, este vorba de un târg cu vieţi omeneşti – oameni care nu ar fi trebuit să fie închişi niciodată”, a declarat Ţihanouskaia într-o declaraţie transmisă agenţiei Reuters, în care a îndemnat Uniunea Europeană să menţină sancţiunile împotriva Belarusului până la instaurarea democraţiei.

Agenţia de ştiri de stat din Belarus, BelTA, a declarat că printre cei eliberaţi se află 14 cetăţeni străini – din Lituania, Letonia, Polonia, Franţa, Marea Britanie şi Germania.

„UN ACT RAR DE PRIETENIE PERSONALĂ”

BelTA l-a citat pe John Coale, avocatul care a condus delegaţia SUA, spunând că Trump i-a comunicat lui Lukaşenko că Washingtonul doreşte să-şi redeschidă ambasada sa la Minsk.

Coale îi înmânase anterior lui Lukaşenko o scrisoare în limba engleză din partea lui Trump, semnată „Donald”, a arătat BelTA. Faptul că Trump a semnat scrisoarea pur şi simplu cu „Donald” a fost „un act rar de prietenie personală”, a declarat Coale, potrivit BelTA.

„Dacă Donald insistă că este gata să-i primească pe toţi aceşti deţinuţi eliberaţi, Dumnezeu să vă binecuvânteze, să încercăm să ajungem la un acord global, aşa cum îi place domnului Trump să spună, un acord important”, a declarat Lukaşenko, care l-a lăudat pe liderul american pentru că vrea să încheie un acord de pace în Ucraina.

„Sarcina noastră principală este să fim alături de Trump şi să-l ajutăm în misiunea sa de a instaura pacea”, a declarat Lukaşenko, citat ulterior de BelTA, referindu-se la afirmaţia lui Trump că a rezolvat şase sau şapte conflicte mondiale.

Lukaşenko conduce Belarusul de mai bine de trei decenii printr-o guvernare autoritară. El a declarat recent, la 22 august, că nu este pregătit să elibereze „bandiţi” care ar putea „declara război” statului.

Trump a declarat că vrea să se întâlnească cu Lukaşenko, tratat de mult timp ca un paria de Occident, şi l-a descris ca „un om foarte respectat, o persoană puternică, un lider puternic”.

14 STRĂINI ŞI-AU RECĂPĂTAT LIBERTATEA

Deţinuţii au fost eliberaţi la o zi după ce Polonia a doborât ceea ce a declarat a fi drone ruseşti care au pătruns pe teritoriul său şi în ajunul exerciţiilor militare comune între Rusia şi Belarus Zapad 2025.

Belarusul are graniţe comune cu trei ţări NATO şi cu Ucraina.

Lukaşenko i-a permis lui Putin să folosească teritoriul belarus pentru invadarea Ucrainei în 2022, dar armata belarusă nu a participat direct la război.

Vitis Jurkonis, un activist pentru drepturile omului din Belarus care conduce biroul din Vilnius al Freedom House, o organizaţie de apărare a drepturilor omului finanţată de guvernul SUA, a declarat pentru Reuters că Lukaşenko foloseşte deţinuţii pentru a-şi spori propria influenţă. „Lukaşenko amână eliberarea deţinuţilor politici pentru că nu are multe alte lucruri cu care să negocieze cu Occidentul. În acelaşi timp, continuă să aresteze şi mai mulţi oameni”, a avertizat Jurkonis. „El foloseşte eliberarea lor pentru a menţine iluzia schimbării în Belarus, dar adevărata schimbare ar avea loc dacă teroarea din ţară ar înceta, exilaţii ar fi lăsaţi să se întoarcă şi armata rusă ar pleca”, a explicat activistul.

Lukaşenko afirmă că nu există deţinuţi politici în Belarus şi că cei aflaţi în spatele gratiilor sunt infractori care şi-au ales singuri soarta.

Potrivit preşedintelui lituanian Gitanas Nauseda, printre deţinuţii eliberaţi joi se numără şi opozantul istoric Mikalai Statkevici, deţinut din 2020. Omul, candidat la alegerile prezidenţiale din Belarus din 2010, a fost condamnat la 14 ani de închisoare din motive politice.

Într-o conferinţă de presă, preşedintele lituanian a precizat că printre persoanele eliberate se află „figuri ale opoziţiei, jurnalişti şi participanţi la manifestaţii”. El nu a dezvăluit identitatea persoanelor eliberate, cu excepţia cetăţenei lituaniene Elena Ramanauskiene, încarcerată în Belarus anul trecut pentru spionaj.

Potrivit agenţiei de presă de stat din Belarus, BelTA, 14 străini şi-au recăpătat libertatea joi –  şase lituanieni, doi letoni, doi polonezi, doi germani, un francez şi un britanic.