Provocarea cu denumirea „balena albastră” îi obligă pe copii să îndeplinească un șir de misiuni teribile și este extrem de virală pe internet. Pe rețelele de socializare există grupuri numite „ale morții”: trezește-mă la 04:20, casa liniștită sau 50 de zile până la… Minorii devin parte a jocului dacă folosesc unul sau mai multe cuvinte-cheie. Ulterior, aceștia zilnic primesc câte o sarcină, cea finală fiind suicidul. Odată ce asemenea cazuri au început să fie mediatizate, tot mai mulți părinți sunt preocupați de siguranța online a copiilor. În acest articol, am adunat câteva recomandări de la specialiști și părinți, privind protecția în mediul virtual.

Recent, poliția de la Tiraspol a identificat aproape trei sute de tineri, care fac parte din așa-numitele „grupuri ale morții”, iar cel puțin o adolescentă și-a pus capăt zilelor. Dacă acceptă provocarea, participanţii primesc puncte pentru fiecare sarcină îndeplinită, iar dacă refuză – sunt supuşi umilinţelor şi ameninţărilor.

„Cei mici trebuie să știe că internetul poate fi util”

Angela Palancean, coordonatoarea proiectului siguronline.md, consideră că minorii sunt vulnerabili online datorită caracteristicilor fireşti: inocenţa, curiozitatea, dorinţa de a fi independenţi şi frica de pedeapsă. În viziunea ei copiii nu trebuie protejați de internet, ca și cum acesta ar fi un dușman, ci trebuie să li se ofere ajutor pentru ca să-și dezvolte competențele digitale. „Cei mici trebuie să ştie că internetul poate fi util. Contrar opiniei comune, ei nu-și doresc să rămână foarte mult timp în spațiul virtual, dar adesea le lipsesc alternativele pentru joacă, călătorii sau interacțiune. Minorii au resurse care trebuie cumva activate, folosite”, susține Palancean.

Specialista este totuși de părere că utilizarea necontrolată și excesivă a internetului poate avea un impact negativ asupra performanţelor şcolare, a relaţiilor de familie şi asupra stării emoţionale a adolescenţilor. Acest lucru, crede ea, implică dependenţa psihologică, iar simptomele sunt comparabile cu ale altor comportamente care creează dependență. Cel mai apropiat este jocul de noroc. „Adevărul este că lumea virtuală nu a „creat” mai multe persoane care abuzează copiii, ci doar este un nou mediu, similar celui real, care le-a oferit oamenilor, rău intenţionați, posibilitatea să contacteze copilul pentru a-și atinge scopurile”, constată Angela Palancean.

Interlocutoarea mea a evidențiat principalele riscuri la care sunt supuși minorii pe internet. Ei pot accesa site-uri care au un conținut dăunător sau caracter pornografic. Pe rețelele de socializare, pot fi tentați să accepte prietenia unor necunoscuți. Abuzul și hărțuirea online sau dependenţa, sunt și ele probleme care influențează psihologia unui copil.

„Contează mai puțin normele morale, când e vorba de copiii mei”

Andrian Rucan este tatăl a trei copii: Paul – 11 ani, Magdalena – nouă ani și Casandra – trei ani. Bărbatul povestește că până în clasa a cincea, băiatul său nu a avut calculator, chiar dacă ar fi putut să i-l cumpere. Părinții au decis să aștepte până acesta va putea face diferența între rău și bine și va fi capabil să țină cont de instrucțiuni. „Împreună cu soția am invitat acasă un specialist IT, care a blocat accesul la site-urile porno și la cele care ar putea avea o influență nocivă pentru copii. L-am încurajat pe Paul să folosească rețelele de socializare doar pentru comunicarea cu colegii, profesorii și prietenii. Periodic discutăm despre riscurile posibile pe internet. În plus, mai folosim și noi calculatorul lui, din când în când și vedem ce citește sau ce site-uri mai folosește”, susține chișinăuianul, care s-a arătat ferm convins că părinții trebuie obligatoriu să dețină toate parolele de la rețelele de socializare, e-mailuri și alte resurse pe care le folosesc copiii.

Andrian Rucan, tată a trei copii

Andrian spune că rolul de dascăl al părintelui nu l-a anulat nimeni, de aceea e foarte important ca toți copiii să beneficieze și de o educație online. „Uite ce se întâmplă, pentru a traversa strada îl educam și învățam pe copil regulile de circulație rutieră… Dar pentru folosirea internetului, ce nu merita să-l învățăm anumite reguli?! În plus, fiecare părinte trebuia să fie atent la starea copilului: este derutat, îngrijorat, agitat sau speriat. Într-un mod cât mai discret e nevoie să începem să investigăm rapid situația. Totodată, cred că e necesar să fim atenți și la mesajele sau apelurile pe care le primește copilul pe telefon, dar fără să-l presăm. El ar putea interpreta acest lucru, drept un control excesiv”, avertizează interlocutorul meu.

El solicită lunar de la operatorul de telefonie mobilă extrasul de intrări și ieșiri atât al apelurilor, cât și al SMS-urilor. Chiar dacă unii ar considera asemenea acțiuni o implicare exagerată în spațiul privat al copilului, spune Andrian Rucan, asta permite părinților să afle problemele cu care se confruntă copilul pe internet și ar putea interveni la timp. „Toți strigă: „drepturile copilului”, „spațiu intim”, dar stați, domnilor, aceasta e o rețea globală, odată intrat în ea, copilul trebuie protejat. Dacă sincer, când e vorba de siguranța și viața copiilor mei, contează mai puțin normele morale și țipetele isterice, care spun că nu este etic să controlezi viața celor mici. Într-o anumită măsură sunt de acord, dar numai nu în spațiul online”.

Tatăl celor trei copii are în casă, notate pe foaie, „10 reguli pentru o navigare sigură și plăcută pe internet”. Printre ele se numără: „stabilește împreună cu părinții tăi regulile de folosire a calculatorului și a internetului”, „nu da nici unei persoane, întâlnite în mediul online, informații personale despre tine și familia ta” sau „nu tot ceea ce citești sau vezi pe internet, este adevărat”.

„Blocăm persoanele care scriu sau comentează neadecvat”

Un alt părinte la fel de responsabil privind siguranța mediului online pentru copilul său este Liliana Mârza, care educă o fetiță de 11 ani, pe nume Paula. Femeia recunoaște că administrează profilul de Facebook al fiicei, setează confidențialitatea și acceptă printre prietenii virtuali doar persoane pe care fie le cunoaște, fie le verifică minuțios profilul. „Împreună blocăm orice persoană suspectă, care scrie sau comentează neadecvat. Imediat ce apare o problemă, fiica îmi cere ajutorul. Copiii trebuie protejați oricând, dar mai ales online. Pe internet riscul e mai mare ca un minor să fie luat cu bombonica și apoi cineva să profite de inocența lui. Cei mici sunt mai creduli și mereu există riscul să ofere informații personale despre unde locuiește sau învață, iar răufăcătorii asta și așteaptă. Copiii ar putea fi jigniți, iar fotografiile cu ei ar putea fi preluate și folosite pe site-uri nepotrivite”, mărturisește femeia.

Liliana Mârza cu fiica sa Paula

Pentru ca să fie la curent cu tot ce face fiica sa pe internet, Liliana comunică despre acest subiect în timpul zilei. Spune că mereu îi amintește Paulei să folosească timpul util și să se informeze. Ea este ferm convinsă că părinții trebuie să fie un exemplu pentru copiii lor, inclusiv în mediul online.

Eficiența programelor de control parental

Conform specialiștilor, care activează în domeniul securității online, interzicerea accesului la internet nu este o soluție, dar instalarea unui filtru de protecție, împreună cu educația securității virtuale și impunerea unor reguli de comportament online, sunt extrem de importante. Psihologii consideră că atunci când copilul este mic, este mai vulnerabil, iar eficiența unor astfel de programe este mai mare. Prin urmare, ei recomandă ca aplicațiile de protecție să fie instalate la toate dispozitivele cu care interacționează copilul de la bun început.

„Astfel, în timp ce crește, acesta înțelege că anumite acțiuni, pe care le întreprinde, sunt greșite sau că unele aplicații și jocuri nu-i sunt recomandate conform vârstei. Totodată, primește avertizările de restricționare și învață să conștientizeze ce este corect și ce nu. Setarea limitelor timpului de utilizare a dispozitivului, formează abilități ca să se deconecteze din online pentru alte activități și să nu ajungă dependent. Un copil care a crescut și a utilizat dispozitivele conectate la internet fără nicio limitare, nu va înțelege de ce la un moment dat regulile s-au schimbat brusc și atât de radical”, informează Angela Palancean.

Angela Palancean, coordonatoarea Proiectului „Sigur online”

Coordonatoarea proiectului care se ocupă de siguranța online consideră că programele de filtrare și control parental pot fi instalate în familii și școli. Ele citesc și filtrează conținutul fiecărei pagini de internet în parte, înainte ca aceasta să ajungă pe monitorul copilului. Totodată, aceste aplicații sunt capabile să verifice atât cererile cât și rezultatele din motoarele de căutare și elimină din pagină articolele sau linkurile care au conținut periculos.

Specialista consideră că programele de control parental sunt un instrument excelent pentru părinți și profesori. Ei pot afla în orice moment ce caută copilul pe internet, chiar dacă se află la birou, iar minorul este la școală sau acasă. Aplicațiile respective permit și setarea filtrelor de conținut pentru motoarele de căutare.

Comunicarea dintre părinți și copii despre lumea virtuală

Experții spun că cea mai eficientă metodă de protecție este totuși comunicarea. Copilul trebuie să știe că nu poate fi sigur de credibilitatea informaţiilor pe care le găseşte pe Internet. De aceea, mereu se recomandă să fie evaluată credibilitatea informației dintr-o sursă alternativă. Un alt aspect, pe care-l evidențiază specialiștii, este furtul de identitate. Minorii trebuie să știe că unele persoane, rău intenționate, ar putea să-și asume identitatea lor pentru anumite avantaje financiare sau șantaj, de aceea este recomandat să nu posteze informații persoanelor pe internet, precum: adresa, numărul de telefon, dar și fotografii după care pot fi identificate școala unde învață sau unde trăiește.

O altă recomandare a psihologilor ține de importanța ca cei mici să conștientizeze că reputația lor online este direct dependentă de postările pe care le fac pe peretele de socializare, comentariile pe care le plasează, fotografiile pe care le încarcă sau grupurile din care fac parte. Părinții trebuie să le spună copiilor că informațiile plasate în mediul virtual se pot păstra veșnic, iar acest lucru le poate afecta reputația și viața lor pe viitor.

Ademenirea este și ea o activitate care înflorește pe internet. De obicei, o persoană adultă se împrietenește cu un minor pentru a stabili o legătură emoțională. Scopul acestei „relaţii speciale” este de a îndepărta inhibiţiile copilului și a-l pregăti către un eventual abuz sexual sau exploatare. Discuțiile despre prietenii online este cea mai bună cale ca părintele să se asigure că cel mic nu este contactat de un abuzator.
În opinia specialiștilor contactați de TIMPUL, copiii trebuie să cunoască că pot bloca persoanele sau se pot deconecta de la un website, dacă cineva sau ceva îi face să se simtă jenant în mediul online. Minorii trebuie încurajați să discute aceste probleme cu părinții și să salveze dovada hărțuirii: mesajele, SMS-urile, screen shot-urile conversațiilor.

„Părinții care publică poze cu copiii lor, le pun viața în pericol”

Deseori chiar părinții sunt vinovați pentru abuzurile sau hărțuirile online la care sunt supuși copiii. Aceștia postează fotografii cu micuții lor pe rețelele de socializare și nu conștientizează că în acest fel le-ar putea dăuna.

Angela Palancean a identificat câteva motive de ce părinții nu ar trebui să publice pe internet fotografii cu odraslele lor. „În primul rând pentru că nu este etic și nici nu se știe cine ar putea prelua pozele ulterior. Acestea vor rămâne pentru totdeauna. Toată informația de pe internet se stochează în zeci de locuri. Chiar dacă ștergi o poză de pe Facebook, nu ai de unde să știi cine a salvat-o și a repostat-o. Mai mult, distribuind poze cu cei mici pe internet, le răpești dreptul la anonimat. Degeaba va decide copilul tău la 14 ani că el nu vrea să se știe care-i muzica lui preferată, ce dimensiune avea penisul lui la doi ani și cum își turna oala cu pipi în cap la grădiniță. Tu deja ai pus pe internet totul despre el… Cel mai grav e că o fotografie, aparent nevinovată, poate pune viața minorilor în pericol. Există deja programe care, pe baza informațiilor oferite, de exemplu, de localizare, tag cu prietenii, detalii de interese, vă pot spune exact cine sunt prietenii voștri cei mai apropiați și ce locuri frecventați cel mai des. De aici, până a deveni victima unui jaf, este extrem de puțin”, a conchis Palancean.

Siguranța online ar trebui predată în școli

În Regatul Unit, furnizorii de servicii de internet au adoptat un cod al bunelor practici care promovează „alegerea activă”. Clienţii sunt întrebaţi dacă doresc să beneficieze de unelte de control parental, ele fiind oferite gratuit. În Franţa, furnizorii de servicii de internet sunt obligați să asigure un program gratuit pentru controlul parental. În Finlanda şi Belgia au fost, de asemenea, negociate coduri de conduită ale întreprinderilor care acoperă platformele sociale. În ţări precum Spania, Italia sau Republica Cehă sunt aplicate diverse mecanisme de semnalare a conţinuturilor şi a comportamentelor prejudiciabile şi ilicite, cu sprijinul diverselor părţi interesate, cum ar fi poliţia, ONG-urile şi industria de profil.

Germania aplică de asemenea un cadru de autoreglementare care permite furnizorilor să clasifice diferite tipuri de conţinut online, cum ar fi material video, site-urile web sau jocurile online. În alte ţări, inclusiv Republica Moldova, dispoziţiile referitoare la clasificarea conţinutului online lipsesc cu desăvârşire. Din acest motiv, specialiștii sunt de părere că la noi este necesară includerea în programa şcolară a unor cursuri pe tema siguranţei online.

Potrivit statisticilor, pentru perioada anilor 2013-1016, întrebările cu care se adresează cel mai des copiii şi tinerii țin de divulgarea informațiilor cu caracter personal, probleme de confidențialitate și securitate ale conturilor și profilurilor. Situaţiile cu care se confruntă se datorează în principal necunoaşterii regulilor de securizare. Numărul adresărilor cu astfel de întrebări înregistrează o creştere de 100% anual. Același indicator este caracteristic și cazurilor de hărţuire online – o altă problemă care preocupă copiii şi tinerii.

Dacă ești agresat sau amenințat online, primești conținut deranjant, ți se solicită informații personale sau dacă ai anumite neclarități, privind utilizarea corectă a internetului, solicită ajutorul părinților sau apelează la specialiștii portalului siguronline.md – proiect lansat de Centrul Internațional „La Strada” în anul 2013.