Mesajul a fost trimis Preşedintelui Republicii Nicolae Timofti, Preşedintelui Parlamentului Igor Corman, Premierului Iurie Leancă, Procurorului General Corneliu Gurin şi Procurorului Municipal Ivan Diacov.
În demers am menţionat următoarele:
„Problema traficului şi a consumului de droguri reprezintă o ameninţare la adresa suveranităţii naţionale a Republicii Moldova. La ora actuală nu există investiţie mai profitabilă în activităţi economice criminale decât investiţia în droguri. În anul 2014, piaţa globală a drogurilor a ajuns la cifra estimativă de 320 miliarde dolari anual. La moment, în Republica Moldova, sunt peste 10 mii de dependenţi de heroină, care consumă aproximativ șase kilograme pe zi! Adică afacerea produce cel puţin 12 milioane de lei (650.000 euro) pe zi. Consumul este în creştere de la o lună la alta, heroina fiind cel mai consumat drog din categoria drogurilor „tari”. Dintr-un gram sunt preparate în medie cinci doze. Putem înmulţi cantitatea consumată zilnic, șase mii de grame, cu cele cinci doze care rezultă din fiecare gram. Sunt 30 mii de doze pe zi. Dacă înmulţim cu 30 de zile, avem cifra finală – 900 mii de doze pe lună!
Vă prezentăm mai jos preţurile medii pe piaţa neagră a principalelor stupefiante consumate în Republica Moldova:
• Heroină – 400 lei (22 euro)/0,2 grame (dintr-un gram se fac cinci porţii sau „cecuri”).
• Canabis – 600 lei (32 euro) un pahar (de producţie autohtonă).
• Cocaină – 2600 lei (140 euro)/gram.
• Ecstasy – 150 lei (8 euro)/pastilă.
Având în vedere profitul zilnic astronomic ce provine din această afacere criminală, este oare posibil ca acest fenomen să scape atenţiei şi interesului unor grupări din sânul puterii? Greu de imaginat una ca asta. În timp ce toată lumea vorbeşte despre marile privatizări la limita legalităţii, despre războiul din sistemul bancar sau despre contrabandă, tema celei mai profitabile afaceri scapă atenţiei opiniei publice. Cine stă în spatele reţelelor de traficanţi de droguri? Cine îi tutelează? Cine adună profitul? Iată întrebări la care ar trebui să caute răspuns preşedintele ţării, deputaţii, guvernul, organele de drept, dar şi presa.
Conform cercetărilor Centrului Internaţional Antidrog şi Centrului Internaţional de Prevenire şi Informare în Domeniul Adicţiilor, în mediul universitar consumul aproape s-a triplat, ajungându-se la 19% (2012-2013), iar în mediul preuniversitar, pe segmentul de vârstă 14-16 ani, consumul s-a dublat (de la 4 la 8%). De asemenea, adolescenţii declară că le este relativ uşor să-şi procure produse stupefiante. Numărul consumatorilor din această categorie de vârstă s-a mărit considerabil, iar dacă nu se va întreprinde nimic pentru prevenirea fenomenului, peste cel mult doi ani, procentul celor dependenţi de droguri va creşte în mod catastrofal.
Potrivit datelor estimative, Republica Moldova are aproximativ 150 de mii de consumatori, majoritatea începând consumul în 2012-2013. Dependenţa se instalează aproximativ în trei ani de la începerea consumului, ceea ce ar însemna un val imens în 2015-2016. Dacă din cei 150 de mii doar 20 la sută vor deveni dependenţi, are Moldova resursele financiare şi medicale de stăpânire a fenomenului?
În încheierea demersului, am solicitat demnitarilor să ia măsurile de rigoare pentru combaterea acestui fenomen de o gravitate deosebită. Astfel, şefului statului i-am cerut convocarea Consiliului Suprem de Securitate, Preşedintelui Parlamentului – organizarea de audieri parlamentare în cadrul unei şedinţe speciale a legislativului, Premierului – convocarea factorilor de decizie din structurile de forţă, abilitate să combată crima organizată şi corupţia, Procurorului General – să verifice cum anume fac faţă acestei probleme SIS, CNA şi MAI, iar Procurorului Municipal – să ne explice, de ce traficanţii de droguri scapă în majoritatea cazurilor basma curată, dar în locurile de detenţie ajung în general consumatori sau dependenţi de aceste substanţe interzise.
Mai apoi am precizat că o eventuală ignorare a demersului, precum şi un răspuns formal, ar putea lăsa loc de bănuieli, adică persoanele din vârful actualei puteri sunt cele care protejează şi profită de pe urma acestei afaceri criminale, care ne distruge tineretul şi aduce venituri colosale unor reţele de tip mafiot.
La sfârşitul lunii martie 2014, am primit primul răspuns din partea Procurorului Municipal Ivan Diacov, care ne-a comunicat că Republica Moldova va ajunge în curând în metastază, din cauza corupţiei din justiţie: „Nimeni nu are curaj să vină să spună care sunt bolile sistemului şi de ce traficanţii de droguri scapă în majoritatea cazurilor de pedeapsă, dar eu am să spun! Aveţi puţină răbdare”. „Judecătorii din Moldova eliberează traficanţi de droguri din arest contra unor sume mari de bani şi rămân nepedepsiţi pentru acest lucru”, a declarat Ivan Diacov, în luna septembrie 2014, într-o conferinţă de presă. Procurorul Municipiului Chişinău a cerut tragerea la răspundere a magistraţilor care au emis decizii dubioase, în urma cărora indivizi periculoşi au fost lăsaţi în libertate şi a adus câteva exemple în acest sens.
Ivan Diacov a amintit despre decizia magistratei Lilia Vasilevici de la Judecătoria Centru care, în anul 2013, a condamnat un traficant de droguri la patru ani de închisoare cu suspendare. Asta, deşi individul a fost prins cu peste un kilogram şi jumătate de heroină, iar procurorul a cerut o pedeapsă de 14 ani de puşcărie.
Cu regret, pentru acest ADEVĂR, pe cine credeţi că CSM (care nu se sesizează mai niciodată unde trebuie cu adevărat) s-a trezit să-l bage în ancheta disciplinară? Pe magistrata Lilia Vasilevici? Nu! Sancţionat în acest caz a fost tot domnul Procuror Ivan Diacov! Absurd!
În luna aprilie 2014, am primit restul răspunsurilor, la care atât eu cât şi colegii mei, am realizat că mesajul nostru a fost recepţionat fie cu ironie şi indiferenţă, fie cu ostilitate. Ne răspundea un STAT lipsit de voinţă, limitându-se doar la birocraţie excesivă, taxe, impozite şi… corupţie! Un STAT fără pârghii, fără instrumente şi fără putere. Un STAT unde nimeni nu are conştiinţa meseriei şi a rolului lui, pentru care a fost pus acolo! De ce spun asta? Deoarece pentru prima dată în viaţă am văzut cât de adânc ne-a îngropat corupţia şi incompetenţa.
Secretar General al Centrului Internaţional
de Prevenire şi Informare în Domeniul Adicţiilor,
Mircea M. GRECU
