Maria Darii, o fermierÄ de la Drochia, cultivÄ doar produse ecologice
O orÄ de discuČie cu ei te poate schimba mult Či te determinÄ sÄ devii mai bun, mai dedicat, mai atent la tot ce se întâmplÄ în jur. Recent, am avut ocazia sÄ vorbesc cu Maria Darii, proprietara unei gospodÄrii ČÄrÄneČti din satul Chetrosu, raionul Drochia. În pofida greutÄČilor care îi macinÄ în general pe agricultori, ea reuČeČte sÄ creascÄ legume ecologice Či sÄ-Či facÄ planuri de viitor.
În mod normal, aČ fi gÄsit-o pe Maria Darii în câmp. Dar toamna târzie e o perioadÄ în care agricultorii pot sÄ-Či mai tragÄ sufletul, sÄ se întâlneascÄ Či sÄ facÄ niČte bilanČuri, de aceea discuČia noastrÄ a avut loc în biroul AGROinform din Drochia. Din anul 1998, este proprietara gospodÄriei ČÄrÄneČti, care îi poartÄ numele, din satul Chetrosu, aflat la vreo 10 km de centrul raional. RelaČia cu pÄmântul a început demult, când trebuia sÄ decidÄ ce meserie sÄ-Či aleagÄ. Profesorii de la ČcoalÄ o convingeau sÄ meargÄ la Pedagogie sau MedicinÄ, dar agronomia a fost domeniul care a atras-o. DupÄ desfiinČarea colhozurilor Či împÄrČirea pÄmânturilor, agronomul experimentat Maria Darii a obČinut Čansa sÄ nu mai lucreze pentru alČii, ci pentru propria familie. A pornit de la cotele ei Či ale soČului care le-au revenit dupÄ privatizare, în total douÄ hectare, dupÄ care, pe parcursul anilor, a mai procurat terenuri. În prezent, G.Č. „Maria Darii” dispune de 28 de hectare de pÄmânt, proprietate privatÄ, Či 12 ha de teren arendat. Pe jumÄtate de hectar a fost construitÄ o serÄ unde cresc legume (roČii, ardei), pe 13 hectare de câmp deschis se cultivÄ varzÄ Či ceapÄ, iar restul loturilor sunt destinate pentru culturile de asolament: soia, floarea-soarelui, porumb, grâu.
„Nepotul m-a convins sÄ creČtem legume ecologice”
Având o gospodÄrie cu suprafeČe mici, fermierul Maria Darii pune accent pe calitatea produselor, nu pe cantitate. Ea este unul din furnizorii de legume ecologice pentru consumatorii din raion. Vin chiar clienČi din ChiČinÄu dupÄ roČiile Či cartofii crescuČi la Chetrosu. Se întâmplÄ ca cererea sÄ depÄČeascÄ mult oferta, de aceea Maria Darii nu duce lipsÄ de cumpÄrÄtori. Cel care a convins-o definitiv sÄ cultive doar produse ecologice a fost nepotul care devenise alergic la legumele cumpÄrate la piaČÄ. „Am hotÄrât sÄ începem un mod sÄnÄtos de viaČÄ. Trecem în al treilea an de conversie la produse ecologice. Am renunČat la pesticide Či ierbicide, folosim doar piatrÄ vânÄtÄ, var Či fungicide admise pentru produse ecologice. De asemenea, cumpÄrÄm doar îngrÄČÄminte organice de la fermele din zonÄ”, explicÄ Maria Darii. Ca sÄ obČinÄ certificat de inofensivitate de la AgenČia NaČionalÄ pentru SiguranČa Alimentelor (ANSA), fermiera merge la centrul fitosanitar, prezintÄ jurnalul cu date privind substanČele folosite, tipul legumei, Či trimite mostrele culturii pentru analize la BÄlČi. Maria Darii susČine cÄ marii producÄtori agricoli nu pot sÄ creascÄ culturi sutÄ la sutÄ ecologice. Asta este explicaČia pentru care fermiera nu se grÄbeČte sÄ-Či extindÄ suprafaČa de pÄmânt cultivat. „Roada este micÄ, nici aspectul nu este atractiv, dar în schimb calitÄČile gustative sunt superioare. Nu mÄ extind pentru cÄ, fiind agronom, eu nu cred cÄ e posibil sÄ faci produse ecologice pe suprafeČe mari”. Legumele G.Č. „Maria Darii” ajung atât la piaČa din Drochia, cât Či la Čcoli Či grÄdiniČe, iar anul acesta, fermiera a crescut porumb ecologic pentru export în Olanda pe o suprafaČÄ de trei hectare.
Businessul de familie e cel mai trainic
Când o întreb ce pÄrere are despre pregÄtirea tinerilor agronomi, îmi relateazÄ de fapt o impresie scepticÄ ce persistÄ în mediul fermierilor: diplomele nu spun mare lucru. Maria Darii a ajuns chiar la o concluzie fermÄ: de când s-a introdus învÄČÄmântul cu taxÄ, nu mai putem vorbi de cunoČtinČe. „Pe vremea mea, poate se mai strecura câte un fecioraČ de preČedinte de colhoz la facultate, dar oricum la sesiune nu Činea piept”. TotuČi, dacÄ se aventureazÄ vreun tânÄr sÄ facÄ agriculturÄ, birocraČia Či creditele bancare îl descurajeazÄ rapid. Lipsa tinerilor este simČitÄ la Chetrosu, la fel ca în alte sate. Nici braČe de muncÄ energice nu se prea gÄsesc. „Noi încÄ trebuie sÄ educÄm societatea. S-o facem mai responsabilÄ. Omul nostru a fost condus Či aČteaptÄ sÄ fie condus. Ce folos cÄ eu îl angajez Či-i plÄtesc 150-200 de lei. DacÄ nu stai lângÄ el, nu face mare lucru, aČteaptÄ sÄ-i treacÄ ziua Či sÄ ia banul”, spune Maria Darii. Mai ales cÄ nici posibilitÄČi de angajare nu sunt. Pe cele peste cinci mii de hectare ale fostului colhoz oamenii nu prea au de lucru. Liderii agricoli folosesc pesticide Či ierbicide Či nu au nevoie de prÄČitori, iar sÄtenii preferÄ mai curând sÄ plece peste hotare. TotuČi, când se uitÄ la satul ei, în care au rÄmas doar copiii Či bÄtrânii, femeia nu-Či poate explica de ce o mamÄ îČi lasÄ odraslele Či pleacÄ la muncÄ în Italia. „Chiar dacÄ au primit bani, celulare, calculator etc., copiii nu au primit ce este mai important – o copilÄrie plinÄ de cÄldura pÄrinteascÄ. Iar timpul pierdut nu-l mai întorci”, spune ea. Fermiera crede cÄ de vinÄ este statul care descurajeazÄ oamenii sÄ lucreze în agriculturÄ Či sÄ-Či asigure un trai decent, chiar dacÄ R. Moldova este o ČarÄ agrarÄ.
Cred în viitorul gospodÄriilor mici
Maria Darii este sufletul Či motorul gospodÄriei agricole care îi poartÄ numele. A pornit pe drumul afacerilor, alÄturi de soČul ei care o susČine în toate. Ea este convinsÄ cÄ businessul de familie e cel mai rezistent, pentru cÄ fiul sau fiica nu iau totul de la zero, ci continuÄ ce au început pÄrinČii. S-a convins de asta dupÄ ce a vizitat mai multe ČÄri europene (Olanda, Polonia, FranČa Č.a.) Či a vÄzut cum lucreazÄ fermierii de acolo. Se descurcÄ cu forČele proprii, iar o datÄ a beneficiat Či de un grant de 60 mii de lei oferit de AsociaČia obČteascÄ „Pro Cooperare RegionalÄ” susČinutÄ de ElveČia. Cât priveČte ajutorul statului, vÄzând ce se întâmplÄ la ChiČinÄu, fermiera nu prea are mari speranČe cÄ va primi subvenČiile promise. TotuČi, Maria Darii nu renunČÄ la planurile sale. „DacÄ nu aČ fi optimistÄ Či nu aČ avea ambiČie, aČ pierde orice rost. Când intru în serÄ Či vÄd cum creČte planta ceea, eu de fapt mÄ odihnesc. Planurile mÄ încurajeazÄ sÄ merg înainte”. Anul viitor, în gospodÄria ČÄrÄneascÄ „Maria Darii”, ar putea sÄ aparÄ o serÄ nouÄ Či un frigider. Fermiera chiar vrea sÄ se asocieze cu mai mulČi producÄtori din nordul Moldovei Či sÄ creeze un punct de vânzare a produselor ecologice.
Articol elaborat în cadrul proiectului „Sensibilizarea opiniei publice privind echilibrul de gen în spaČiul politic Či de afaceri”, implementat de IDIS „Viitorul”, cu suportul proiectului „SusČinerea InstituČiilor NaČionale pentru ProtecČia Či Promovarea Drepturilor Omului (INPPDO), conform recomandÄrilor Comitetelor ConvenČiilor ONU Či Revizuirii Periodice Universale (UPR)”. Proiectul este finanČat de Ministerul Afacerilor Externe din Norvegia, cofinanČat Či implementat de PNUD Moldova Či Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR)".
FiČi la curent cu ultimele noutÄČi. UrmÄreČte TIMPUL pe Google News Či Telegram!