Noţiunea de „cancer” este un arhaism lingvistic, dar, fiind înrădăcinat adânc, a rămas până în zilele noastre. Cancerul nu înseamnă o maladie concretă, el întrunind peste 100 de maladii cu diverse localizări şi manifestări tumorale. Nu poate fi stabilită o cauză unică de apariţie a cancerului. Întotdeauna există câţiva factori cancerigeni, care acţionează lent, în doze mici, pe neobservate, şi numai atunci când aceştia se asociază cu un mod de viaţă nefavorabil, cu viciile (fumatul, consumul abuziv de alcool), cu predispunerea genetică, are loc declanşarea procesului tumoral.
Trebuie să se ştie că un cancer nu apare brusc. Cancerul este ultima verigă a unui lanţ de schimbări şi procese patologice ce au avut loc într-un ţesut sau organ pe parcursul unei perioade îndelungate de timp. Dacă s-ar putea stabili cu exactitate acel moment, când procesele cronice se transformă în cancere, acestea ar putea fi vindecate în marea lor majoritate. Savanţii din toată lumea fac cercetări serioase în direcţia dată şi, drept dovadă, serveşte descoperirea unor substanţe-markeri, care indică existenţa unui cancer chiar atunci când lipsesc semnele clinice evidente.
Cum poate omul să reducă riscul de a se îmbolnăvi de cancer? Înainte de toate, să vorbim despre alimentaţie. Oncologia modernă dispune de dovezi incontestabile referitor la rolul alimentaţiei în apariţia cancerelor aparatului digestiv (cancer gastric, de esofag, ficat, colon, rect) şi chiar cel mamar.
Alcoolul şi fumatul urgentează apariţia cancerului
Ca exemplu poate servi incidenţa înaltă a cancerului esofagian şi gastric în ţările unde populaţia consumă ceaiuri şi mâncăruri prea fierbinţi (Rusia, Brazilia, Kazahstan, Japonia, China ş.a.), băuturi spirtoase tari, carne îngheţată, mult peşte cu osişoare mici. S-a constatat un indice înalt de cancer gastric la populaţia rurală din Austria, Ungaria, România (Ardeal), în urma consumului abuziv de afumături, mezeluri, carne grasă de porc, ţuică şi un consum redus de fructe şi legume. Şi nitraţii influenţează apariţia cancerului. Dar cum să ne protejăm? Una din măsuri ar fi consumul în cantităţi mari al vitaminei „C”, care blochează în organism procesul de transformare a nitraţilor în nitriţi… Şi consumul abuziv de băuturi răcoritoare cu îndulcitori artificiali, care reduc consumul de zahăr şi cantitatea de calorii, este implicat direct în cancerul vezicii urinare.
Alcoolul de asemenea poate servi şi ca solvent pentru unele substanţe cancerigene, favorizând transformarea, la nivelul ficatului, a unor substanţe în forme cancerigene. Şi fumatul provoacă cancerul bronho-pulmonar (85-90%), gastric, laringian, al buzei inferioare, al vezicii urinare ş.a. Institutul Oncologic din R. Moldova participă la „Programul Internaţional „Anti-Tabago”. Îi îndemnăm pe toţi acei care fumează să încerce să se lase de fumat sau să reducă numărul de ţigări fumate pe zi. Riscul fumatului este dublat de riscul consumului de alcool. Marii fumători, care au făcut abuz de alcool, au avut un risc de cancerizare de 10-15 ori mai mare, decât cei ce n-au băut. Ar fi de dorit să se consume băuturi mai slabe, de bună calitate, în cantităţi nu prea mari, iar pentru tineret – băuturi non-alcoolice sau vinuri de calitate, diluate cu apă carbogazoasă.
Nu vă stresaţi!
Stresul de asemenea favorizează dezvoltarea cancerului. Oamenii cu o sensibilitate psihică exagerată, oamenii depresivi, instabili, anxioşi, neliniştiţi sunt afectaţi de cancer de câteva ori mai frecvent decât cei echilibraţi, optimişti şi cu un grad înalt de adaptivitate. În zilele noastre, în condiţiile unui ritm de viaţă extrem de furtunos şi epuizant, a crescut considerabil numărul factorilor nocivi – violenţa, şomajul, traficul rutier supraîncărcat, migraţia, cataclismele naturale, filmele de groază, stresul „dublei cariere” şi multele altele – toate ducând la zdruncinarea şi epuizarea rezervelor organismului, iar acestea – la slăbirea imunităţii şi declanşarea cancerului. O profilaxie a cancerului prin combaterea stresului trebuie să se desfăşoare în două direcţii – generală şi individuală. În profilaxia generală se includ măsuri sociale precum combaterea sărăciei, a şomajului, restabilirea „siguranţei în ziua de mâine”, respectarea drepturilor omului şi a demnităţii lui, asigurarea bătrâneţii ş.a., care ţin de organismele statului. Totodată, este de datoria fiecărui om să facă eforturi pentru a-şi menţine echilibrul, capacitatea de rezistenţă la stresuri în mod individual.
Nimeni nu poate şti momentul de apariţie a cancerului. E bine ca fiecare om să aibă grijă de sănătatea sa şi, o dată pe an, să facă elementare investigaţii: analizele generale şi biochimice, radiografia pulmonară, ecografia organelor interne, mamografia, testul Pappa-Nicolau pentru femei, markerii pentru cancerul de prostată la bărbaţii trecuţi de 50 ani ş.a. Pacienţii cu boli cronice trebuie să fie atenţi la schimbările în evoluţia bolii şi, la semnale îngrijorătoare, să se adreseze specialistului oncolog.
Victor Cernat, manager în oncologie;
Gheorghe Ţâbârnă, medic oncolog-chirurg,
Institutul de Oncologie
