Pe 25 septembrie 2009, președintele interimar M. Ghimpu semnează decretul prin care Vlad Filat e însărcinat cu formarea noului guvern. Noul guvern, guvernul Filat-1, a fost votat de deputații AIE-1, fără comuniști, pe 14 ianuarie 2010. După guvernul Filat-1 a urmat guvernul Filat-2, în care s-au regăsit aceiași miniștri. Abia în vara acestui an, premierul Filat s-a decis la unele remanieri, acestea vizând ministerele Educației și Internelor. În legătură cu apropiata aniversare a guvernării AIE, ne-am propus să facem o sumară radiografie a activității ministerelor, încercând să răspundem la întrebările: ce moștenire le-a lăsat guvernarea Voronin, ce reforme au demarat noii miniștri, ce realizări și performanțe au înregistrat?

Ministerul Economiei

Igor Dodon, ministrul Economiei și Comerțului, Valeriu Lazăr, ministrul Economiei

Dacă în 2008, înainte să fie afectată R. Moldova de criza economică mondială, produsul intern brut (PIB) constituia 6 miliarde dolari, în 2010 acesta a înregistrat o creştere până la 6,2 miliarde dolari. Valoarea PIB a crescut în 2011 cu 6,4% faţă de anul trecut şi a constituit 82.174 milioane lei. 

În cei trei ani de activitate au fost realizate o serie de acţiuni şi au fost demarate câteva reforme menite să relanseze economia R. Moldova.
Astfel, în această perioadă s-a desfăşurat o amplă activitate de reducere a poverii administrative pentru întreprinzători „Ghilotina” şi „Ghilotina 2+”, a demarat procesul de negociere privind încheierea contractelor de livrare şi tranzit a gazelor naturale între SA „Moldovagaz” şi SAD „Gazprom” pentru perioada 2012-2016, după ce vechiul contract a expirat. De asemenea, anul curent Moldova a obţinut o reducere modestă de preţ la importul de gaze – trei dolari pentru mia de metri cubi. De asemenea, în perioada de referinţă a fost elaborat studiul de fezabilitate şi studiul de impact asupra mediului privind construcţia conductei de interconectare a sistemelor de transport gaze ale R. Moldova şi României pe direcţia Ungheni – Iaşi.

Pentru fortificarea şi susţinerea mediului de afaceri, Ministerul Economiei a adoptat Legea privind implementarea ghişeului unic în desfăşurarea activităţii de întreprinzător, a fost simplificat procesul de lichidare a întreprinderilor. Totodată, au fost lansate o serie de programe de susţinere financiară a antreprenorilor precum: PARE 1+1, PNAET, sau programe de stimulare a producătorilor de combustibil din biomasă. De asemenea, de curând a fost lansat Fondul de Eficienţă Energetică, menit să desfăşoare programe de promovare şi stimulare a utilizării energiei regenerabile şi sporirii eficienţei energetice. Actualul guvern desfăşoară intens negocieri privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre RM şi UE.

Cu toate acestea, tendinţele economiei naţionale înregistrate în prima jumătate a anului nu sunt deloc îmbucurătoare şi nu reflectă o îmbunătăţire a situaţiei economice din ţară. Tendinţele sunt negative, industria este în declin, la fel şi transportul de mărfuri, iar ritmul de creştere a comerţului exterior s-a redus simţitor. Iar în urma secetei care a afectat zona de est a Europei şi sectorul agricol este în colaps.

Ministerul Finanţelor

Mariana Durleșteanu, ministrul Finanțelor, Veaceslav Negruța, ministrul Finanțelor

După ce perioada 2008-2009 a fost marcată de o profundă criză financiar-economică mondială, care nemijlocit a afectat şi R. Moldova, potrivit statisticilor, în ultimii trei ani, economia ţării noastre a început să-şi revină, deşi cu paşi mic.

Astfel, în cei trei ani de guvernare a Alianţei, de către Ministerul Finanţelor au fost întreprinse o serie de măsuri privind reformarea sistemului financiar-fiscal din republică şi resuscitarea economiei R. Moldova. În prima fază, s-a reuşit stabilizarea situaţiei financiare, dar nu şi recuperarea economică. Cu toate acestea PIB-ul, începând cu 2010, a înregistrat o dinamică pozitivă de creştere. De asemenea, în cei trei ani a fost relansat dialogul cu partenerii de dezvoltare, R. Moldova a obținut suport financiar din partea FMI, în valoare de 177 milioane Drepturi Speciale de Tragere (echivalentul a circa 180 milioane dolari SUA), pentru finanţarea necesităţilor bugetare.

Cât priveşte dinamica economiei R. Moldova, după doi ani de recuperare economică după criza financiară, în 2012 creşterea producţiei din Moldova a încetinit în urma slăbirii cererii externe şi a condiţiilor meteorologice nefavorabile. Pe lângă creşterea economică, în cei trei ani de guvernare a AIE s-a majorat şi datoria de stat a R. Moldova. Astfel, dacă la 31 decembrie 2009, soldul datoriei de stat a însumat circa 16,8 miliarde lei, atunci în prima jumătate a anului 2012 datoria de stat a R. Moldova constituia deja 19,9 miliarde lei.

Ceea ce ţine de politica fiscală, în cei trei ani de activitate au survenit câteva schimbări esenţiale care, pe alocuri, au trezit nemulţumirea mediului de afaceri. Astfel, în această perioadă a fost reintrodus impozitul pe venit pentru persoanele juridice, în mărime de 12%, au fost introduse metode indirecte de estimare a obligaţiunilor fiscale menite să reducă fenomenul de evaziune fiscală. O serie de noutăţi conţine şi noua politică fiscală aprobată pentru anul viitor. Printre acestea se numără majorarea cotei standard a TVA de 20 la sută la producția agricolă primară faţă de 8 la sută cum era până în prezent, dar cu restituirea diferenţei de 12 la sută, introducerea cotei de 20% a TVA-ului la zahăr, faţă de 8%, în prezent, majorarea cotei reduse a TVA pentru gazele naturale şi lichefiate – de la 6% la 8. Potrivit estimărilor Ministerului Finanţelor, în urma operărilor propuse, la buget vor fi acumulate adiţional circa 600 de milioane de lei.

Ministerul Justiției

Vitalie Pârlog, Alexandru Tănase, Oleg Efrim

Potrivit Declaraţiei cu privire la starea justiţiei în R. Moldova şi la acţiunile necesare îmbunătăţirii situaţiei în domeniul justiţiei, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 53-XVIII din 30 octombrie 2009, justiţia în R. Moldova este grav afectată de corupţie. Până în 2009, a fost neglijată sau aplicată selectiv legislaţia ce reglementează răspunderea judecătorilor, iar Consiliul Superior al Magistraturii și organele procuraturii nu reacționau la acţiunile, pe alocuri criminale, ale judecătorilor. Corpul judecătoresc nu opunea rezistență nici la acţiunile de intimidare şi de presiune politică venite din partea exponenţilor guvernării.

Cea mai semnificativă activitate a MJ a fost adoptarea Strategiei de Reformare în Sectorul Justiției (2011-2016) aprobată de Parlamentul R. Moldova prin Legea nr. 231 din 25 noiembrie 2011. A fost adoptată și Concepţia privind finanţarea sistemului judecătoresc (Hotărârea Parlamentului nr. 39 din 18 martie 2010), Concepţia de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia (Hotărârea Guvernului nr.1109 din 6 decembrie 2010) etc. În acelaşi timp, au fost adoptate mai multe legi care au reformat conceptual o serie de instituţii-cheie din sectorul justiţiei, şi anume: sistemul judecătoresc, organele procuraturii, avocatura, notariatul, sistemul penitenciar, instituţia avocatului parlamentar, sistemul de executare etc. De asemenea, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției (CCCEC) a devenit Centrul Național Anticorupție (CNA). Au mai fost adoptate legi care au edificat noi mecanisme şi instituţii în sectorul justiţiei: Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat, Legea cu privire la probaţiune, Legea cu privire la mediere, Legea privind executorii judecătoreşti etc.

Ministerul Afacerilor Interne

Gheorghe Papuc, Alexei Roibu, Dorin Recean

Până în 2009, ONG-urile din R. Moldova semnalau mai multe abuzuri din partea angajaților Ministerului de Interne, mai ales în timpul campaniilor electorale: intimidarea concurenţilor electorali sau propaganda electorală în interesul Partidului Comuniştilor.

În acești trei ani de guvernare, MAI a pășit pe calea reformelor, iar anul 2012 a fost consacrat implementării cadrului legislativ cu privire la activitatea subdiviziunilor componente ale MAI. Astfel, în luna martie curent, a fost creat Centrul pentru planificarea şi realizarea obiectivelor de reformare a MAI şi ralierii la standardele UE de funcţionare (Centrul pentru reforma MAI). De asemenea, a fost ajustat şi definitivat proiectul Legii cu privire la Serviciul carabinieri (Serviciul de ordine publică), proiectul de modificare a Legii cu privire la statutul ofiţerului de urmărire penală, aprobate proiectele Legii cu privire la poliţie şi la statutul poliţistului, Legii cu privire la aplicarea armelor de foc şi mijloacelor speciale de către angajaţii organelor de drept. Angajații Ministerului de Interne au învățat din experiența de reformare a poliției din Georgia. De asemenea, Serviciul Grăniceri a fost transformat în Poliția de Frontieră.

La sfârșitul luni iulie, fostul ministru Alexei Roibu i-a cedat funcția lui Dorin Recean, iar Valeriu Ciobanu a fost numit viceministru al Afacerilor Interne în locul lui Iurie Cheptănaru.

Tot în această perioadă au fost semnate mai multe tratate internaţionale, printre care cel cu România privind cooperarea şi ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor, cu Bosnia şi Herţegovina privind cooperarea în domeniul combaterii crimei organizate, traficului ilicit de droguri şi substanţe psihotrope, terorismului şi altor tipuri de infracţiuni grave.

Ministerul Afacerilor Externe

Andrei Stratan, Iurie Leancă

Politica externă promovată de comuniști a fost lipsită de consecvență, fiind caracterizată de ambiguitate în relațiile cu vecinii, Ucraina și România, și oscilații bruște între Vest și Est. În 2001-2003 a avut loc o apropiere între R. Moldova și Rusia ca, după eșuarea Planului Kozak de reglementare a conflictului transnistrean, comuniștii să se întoarcă cu fața spre Uniunea Europeană. Peste trei ani, în 2006, regimul Voronin devine din nou eurosceptic și-și amintește de meritele parteneriatului strategic cu Rusia, mai ales după ce relațiile cu Tiraspolul au ajuns într-un punct mort. Evenimentele din aprilie 2009 au dus la deteriorarea gravă a relațiilor cu România. Comuniștii îl expulzează pe ambasadorul român Filip Teodorescu și introduc regimul de vize pentru cetățenii români, ceea ce a afectat nu numai locuitorii R. Moldova și ai României, dar și comerțul dintre cele două țări.

Venirea Alianței la guvernare a marcat, în primul rând, începutul unei politici externe exemplare. S-au normalizat relațiile cu partenerii R. Moldova. Relațiile cu România și Bruxelles au cunoscut o ascensiune fără egal. R. Moldova a fost vizitată de vicepreședintele SUA Joe Biden și cancelarul german Angela Merkel. Printre reușitele ministerului se numără demararea negocierilor privind Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Comprehensiv cu UE. Guvernele României și R. Moldova au semnat Acordul privind Micul Trafic de Frontieră, iar pe 3 martie 2012 cele două cabinete de miniștri au ținut o ședință comună la Iași. De asemenea, prin eforturile Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene a fost relansat formatul „5+2” în negocierea conflictului transnistrean.

Ministerul Apărării

Vitalie Vrabie, Vitalie Marinuță

Armata Naţională şi-a îndeplinit misiunile chiar şi în condiţiile unui buget de criză, iar faptele sunt cele care vorbesc. Ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, a declarat că dorește europenizarea domeniului militar, așa că uniformele de instrucție și de paradă de croială sovietică au fost înlocuite cu o uniformă militară elegantă și comodă. De asemenea, a fost cusută în premieră uniforma de gală pentru ofiţeri şi ţinuta pentru misiunile în zone cu climă toridă. S-a renunțat la pasul ceremonial prusac moștenit de la armata roșie în favoarea unui pas de defilare de model european. Aceste modificări de formă și conținut aduc Armata Națională mai aproape de armatele occidentale.

Totodată, a fost adoptată Strategia Securității Naționale ale cărei obiective sunt: asigurarea şi apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale, ordinii constituţionale, dezvoltării democratice, securităţii societăţii şi a cetăţenilor R. Moldova atât pe teritoriul ţării, cât şi peste hotarele ei, consolidarea statalităţii R. Moldova, apărarea şi promovarea valorilor naţionale.

Armata Naţională a obţinut rezultate notabile şi în cadrul procesului de distrugere a stocurilor de muniţii învechite. În anul 2011, geniştii Armatei Naţionale au nimicit 106 bombe de aviaţie, au executat 222 de misiuni de dezamorsare a obiectelor explozibile pe teritoriul R. Moldova şi au nimicit 2207 obiecte explozibile, iar în anul curent au fost lichidate 1743 de obiecte explozive în diferite localităţi ale republicii. De asemenea, în cadrul Programului de reducere a riscului de explozie la depozitele de muniții, implementat de Ministerul Apărării în colaborare cu organizaţia nonguvernamentală Norwegian People’s Aid au fost procesate aproximativ 90 tone de muniţii cu termenul tehnic expirat şi s-au nimicit aproximativ 12 tone de muniţii, care au fost stabilite ca fiind cu pericol eminent de explozie.

Armata Naţională a avut o contribuţie substanţială inclusiv la nimicirea pesticidelor inutilizabile din R. Moldova. Un pas concret în această direcţie este operaţiunea de pregătire pentru evacuarea şi distrugerea a 200 tone de deşeuri de pesticide depozitate în raioanele Ocniţa, Căuşeni şi Cantemir.

În plan internaţional, în anul 2011 Armata Naţională a detaşat şapte ofiţeri care participă în calitate de observatori în misiunile ONU din Coasta de Fildeş, Liberia şi Sudan. De asemenea, personalul navigant şi tehnic al Forţelor Aeriene continuă să participe la misiunea UNAMA (United Nations Assitance Mission în Afganistan).

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare

Anatolie Gorodenco, Valeriu Cosarciuc, Vasile Bumacov

Sistemul de subvenţionare utilizat până în 2009 era caracterizat prin aplicarea unui mecanism de gestiune şi repartizare a resurselor bugetare variabil, ineficace, netransparent şi birocratizat.

O sarcină primordială a MAIA a fost racordarea cadrului legislativ-normativ la exigenţele Comunităţii Europene. Printre cele mai importante activități pe care le-a avut ministerul în acești trei ani de guvernare a Alianței pentru Integrare Europeană se numără: elaborarea proiectului noului Cod Funciar, creșterea sumei destinate Fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli până la 400 mln. lei, aprobarea Programului naţional privind controlul alcoolului pe anii 2012-2020, aprobarea de Guvern a reglementării tehnice „Berea şi băuturile pe bază de bere”, primul recensământ general agricol din R. Moldova, adoptarea strategiei în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2011-2015, precum și a legii pentru crearea Agenţiei de siguranţă a alimentelor etc.

Printre cele mai semnificative proiecte derulate sunt și programul IFAD pentru lansarea unor sisteme de aprovizionare cu apă potabilă şi de irigare, programul „Compact”, prin intermediul Corporației „Provocările Mileniului”, cu proiectul tranziția la agricultura performantă.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor

Vladimir Baldovici, ministrul Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului, Marcel Răducan, ministrul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor

În perioada comunistă a continuat degradarea infrastructurii comunale din cauza lipsei resurselor de întreținere. Reţelele de apeduct, canalizare, instalaţiile de epurare şi termice au funcționat satisfăcător doar în câteva localităţi urbane. De exemplu, stațiile de epurare din Rezina, Teleneşti, Criuleni au încetat să funcţioneze, iar deșeurile sunt evacuate direct în Nistru sau Răut. În urma inundațiilor din vara 2008, ministerul trebuia să construiască locuințe pentru sinistrați. Deși și-a îndeplinit sarcinile, rămâne necunoscut modul în care s-au cheltuit peste un milion de lei acumulați pe conturile ministerului pentru susținerea sinistraților.

După venirea partidelor democratice la guvernare, problemele de infrastructură în localități au rămas aceleași. Însă pentru rezolvarea acestora s-au implicat și organizațiile străine. În februarie 2010, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Strategia Naţională de Dezvoltare Regională. În ultimii doi ani, mai multe sate au fost aprovizionate cu apă potabilă. La fel, MDRC este responsabil de reconstrucția localităților din lunca Prutului, care au fost afectate puternic de inundațiile din 2010. Pe de altă parte, Inspecția de Stat în Construcții din cadrul ministerului reacționează pasiv la construcțiile neautorizate și distrugerea monumentelor istorice din Chișinău.

Ministerul Mediului

Violeta Ivanov, ministrul Ecologiei și Resurselor Naturale, Gheorghe Șalaru, ministrul Mediului

Anul 2009 a reprezentat un moment crucial atât pentru domeniul protecţiei mediului, cât şi pentru întreaga ţară. Protecţia mediului dintr-un domeniu secundar, aflat la periferiile intereselor politice, a devenit un sector cu un aport semnificativ pentru dezvoltarea statului nostru.

Primul pas important efectuat în 2009, când am venit în fruntea instituţiei centrale în domeniul protecţiei mediului, a fost preluarea în responsabilitate a unui sector extrem de complicat şi totodată vital pentru statul nostru – sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare. Astfel, dacă în perioada 2001-2009 numărul populaţiei urbane conectate la sisteme de apă şi canalizare a scăzut de la 1.136.000 de oameni la 1.026.000, iar cel al populaţiei rurale a scăzut de la 858.000 la catastrofala cifră de 360.000 de locuitori, atunci, în doar un an şi jumătate (2009-2011), numărul total al persoanelor conectate la reţelele de apă şi canalizare a crescut în zonele urbane cu 40.000 de locuitori, iar în cele rurale cu 90.000 de locuitori.

Un alt aspect nu mai puţin important îl constituie faptul că, dacă în perioada 2001-2009 lucrările erau finanţate din surse preponderent bugetare sau credite de la bănci comerciale străine, atunci din numărul total al proiectelor lansate, începând cu anii 2009-2010 în domeniul dat, majoritatea reprezintă asistenţă tehnică străină şi granturi, care la moment ating valoarea de 78 mln. euro şi 102 mln. dolari SUA.

Concomitent cu dezvoltarea şi implementarea proiectelor, Ministerul Mediului nu a lăsat fără atenţie şi celălalt aspect al activităţii sale, şi anume: elaborarea legislaţiei în domeniu. În acest sens, în scopul ajustării legislaţiei naţionale la directivele europene, Ministerul Mediului a reuşit să obţină una din cele mai importante realizări din ultimul deceniu. A fost elaborată şi transmisă către aprobare Parlamentului R. Moldova noua Lege a protecţiei mediului – document de bază al tuturor ecologiştilor. Concomitent, a fost elaborată şi deja aprobată Legea apelor, menită să înlocuiască învechitul Cod al Apelor.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor

Vasile Ursu, ministrul Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor, Anatol Șalaru, ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor

În 2007, Guvernul a adoptat Strategia infrastructurii transportului terestru pentru anii 2008-2017, care are drept obiectiv reabilitarea rețelei de drumuri din țară. Documentul a fost elaborat împreună cu reprezentanţii Băncii Mondiale. În acel an, 92% din drumurile țării necesitau reparații capitale. Primele investiții străine în valoare de 30 milioane de euro efectuate de băncile europene în 2008 au dus la reabilitarea traseelor Chișinău-Bălți și Chișinău-Hâncești. În 2008, Fondul Rutier a constituit 264 milioane de lei.

În 2005 a fost reconstruită linia de cale ferată Revaca-Căinari (44,5km), iar în 2008, comuniștii au dat în exploatare tronsonul de cale ferată Cahul-Giurgiulești (50 km) construit în grabă în lunca Prutului, din care cauză, în vara lui 2012, ploile torențiale au dus la surparea parțială a acestuia.

În 2010, Guvernul AIE a semnat Contractul de finanţare între Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) în valoare de 75 milioane de euro pentru reparația a trei drumuri naționale Chişinău-Călăraşi-Ungheni-Sculeni, Chişinău-Orhei-Bălţi-Sărăteni şi Comrat-Ciumai, iar în 2011 între Guvernul SUA și Administrația Drumurilor a fost semnat Acordul de reabilitare a porțiunii de 93 km Sărătenii Vechi-Soroca. În 2012, Fondul Rutier se ridică la peste un miliard de lei.

La începutului lui 2012, CFM a început modernizare trenurilor personale și a reluat cursele internaționale prin segmentul transnistrean. În ceea ce privește transportul aerian, în vara anului curent Moldova a semnat cu UE Acordul privind Spațiul Aerian Comun. Însă liberalizarea pieței aeriene decurge cu dificultate. Compania de Stat Air Moldova mai deține monopolul asupra unor destinații, iar companiile low-cost nu se grăbesc să vină în țară.

Ministerul Educaţiei

Larisa Șavga, ministrul Educației și Tineretului, Leonid Bujor, ministrul Educației

Mihail Șleahtițchi, ministrul Educației, Maia Sandu, ministrul Educației

În cei trei ani de guvernare ai Alianţei pentru Integrare Europeană (1 şi 2), pe la Ministerul Educaţiei s-au perindat deja trei miniştri şi au fost demarate o serie de reforme importante ale sistemului educaţional, printre care: reforma structurală în educaţie, reforma sistemului de finanţare a instituţiilor de învăţământ, sau reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului.

Potrivit statisticilor, investiţiile în educaţie s-au dublat faţă de anul 2006, în timp ce numărul de elevi a scăzut aproape în jumătate din anul 2000 până în prezent.

Astfel, în urma raţionalizării a 1044 de clase şi reorganizării a 378 de instituţii şcolare, în 2011, au fost generate economii de circa 230 milioane lei. Reforma structurală a generat nu doar modificarea reţelei şcolare, ci şi schimbarea metodei de finanţare. Noua metodă de finanţare a fost aplicată la nivel experimental în 2010, în raioanele Râşcani şi Căuşeni. După analizarea rezultatelor, ministerul a decis extinderea proiectului în alte nouă raioane şi două municipii, urmând ca din 2013 să fie aplicată la nivel naţional. Potrivit noii metode de finanţare, pentru fiecare elev din instituţiile reformate se alocă o sumă anumită de bani, anul trecut aceasta a constituit 6,2 mii lei. Pentru a asigura transportarea elevilor la şcolile de circumscripţie, au fost procurate peste o sută de autobuze şcolare şi alte câteva zeci au fost închiriate.

De asemenea, în această perioadă a demarat reforma sistemului rezidenţial. Astfel, în urma reformării sistemului au fost închise 11 instituţii de tip rezidenţial şi o instituţie reorganizată, iar alte patru instituţii sunt în proces de lichidare. Pe parcursul anului 2011 au fost reintegraţi în familia biologică/extinsă 489 de copii. În perioada anilor 2012-2015, Ministerul Educaţiei planifică reorganizarea a 22 instituţii de tip rezidenţial.

În ciuda reformelor implementate, sistemul educaţional din R. Moldova se confruntă în continuare cu o mulţime de probleme. Până în prezent mai avem peste 200 de localităţi în care nu există grădiniţe, iar opt din fiecare zece existente necesită reparaţii capitale. O altă problemă este deschiderea neargumentată a liceelor fără prevederea contingentului de elevi şi utilizarea nejustificată a banilor publici destinaţi asigurării bazei didactico-materiale corespunzătoare. De asemenea, în urma modificării proiectului Codului Educaţiei, de câteva ori, acesta încă nu a fost aprobat, posibil va fi în toamna acestui an. Din 2013 se planifică reformarea sistemului de învăţământ vocaţional/tehnic.

Ministerul Culturii

Mihai Barbulat, ministrul Culturii și Turismului, Boris Focșa, ministrul Culturii

Schimbările politice din R. Moldova au condus la diverse modificări de ordin administrativ, legislativ, care în final au afectat în mod direct sau indirect moştenirea culturală. În perioada unor transformări sociale importante, obiectivul principal al politicii de stat în sfera culturii îl constituie conservarea şi ocrotirea moştenirii culturale, de rând cu menţinerea sistemului de instituţii care asigură cadrul de dezvoltare a vieţii spirituale. S-a ajuns la concluzia că este nevoie de la reforme structurale esenţiale, care ar exclude barierele ce nu permit dezvoltarea domeniului.

Problemele-cheie cu care se confrunta sistemul ţineau de lipsa sau de imperfecţiunea cadrului legislativ în domeniul culturii, lipsa unui management eficient, insuficienţa cadrelor profesioniste de specialitate, accesul insuficient al populaţiei la resursele informaţionale şi valorile culturale.

Numai pe parcursul anului 2010, ministerul a elaborat opt proiecte de lege. Parlamentul deja a aprobat Legea protejării patrimoniului arheologic. Alte proiecte de legi ţin de protejarea patrimoniului cultural imaterial, precum şi a celui mobil, monumentelor de for public ş.a. În 2012 a fost elaborat proiectul de Lege al culturii. De asemenea, este în proces de finalizare proiectul Legii cu privire la cinematografie. În proces de avizare se află proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la alocarea mijloacelor financiare în scopul stingerii datoriilor acumulate de către SA „Circul din Chişinău”.

În acelaşi timp, a fost iniţiată strategia de dezvoltare a culturii. În context, au fost elaborate politicile publice referitoare la activitatea muzeelor, precum şi a instituţiilor cultural-artistice. Cu sprijinul Ministerului Culturii au fost editate mai multe cărţi ale autorilor din R. Moldova. În prezent, se lucrează în direcţia asigurării bibliotecilor din teritoriu cu calculatoare, acestea urmând să devină adevărate centre de cultură. Totodată, va fi modificată activitatea caselor de cultură, care se confruntă cu lipsa de cadre, dar şi cu cea a mijloacelor financiare.

Ministerul Sănătății

Larisa Catrinici, Vladimir Hotineanu, Andrei Usatâi

Cea mai importantă reformă în cadrul sistemului de sănătate a constituit-o reluarea transplanturilor renale. După o pauză de cinci ani, în primăvara curentă, RM a realizat primele transplanturi reușite de rinichi. Primul a fost efectuat pe data de 19 mai, iar al doilea cu două zile mai târziu. În ambele cazuri donatorii au fost rude de gradul I. Medicii moldoveni au încercat încă în iarnă desfășurarea unei operații de transplant, aceasta însă s-a soldat cu eșec.

Ministerul Sănătății nu are o lege prin care să fie reglementată prelevarea de organe și de la persoane decedate, aceasta urmând să fie elaborată până la sfârșitul anului.

O altă reformă în sistemul sănătății s-a lăsat cu scandal. În timp ce specialiștii menționează că avem prea multe spitale care nu lucrează la randament ridicat și, respectiv, devin găuri de cheltuit banii publici, societatea s-a alarmat la gândul că mai multe spitale ar putea fi închise. Este vorba despre reforma optimizării serviciilor de sănătate. Anul trecut o echipă alcătuită din mai mulți specialiști urma să întocmească o listă a instituțiilor care vor fi comasate cu alte instituții de profil. Optimizarea serviciilor a început cu comasarea Spitalului HIV și Dispensarul Dermatovenerologic, care vor funcția sub o denumire nouă. Pentru descentralizarea serviciilor de sănătate, conducerea MS și-a propus construirea a zece spitale raionale. Deocamdată însă am rămas la nivelul promisiunilor.

Pentru că nu a fost dusă până la bun sfârșit, reforma cu privire la majorarea salariilor medicilor, până la zece mii de lei, poate fi trecută la categoria celor mai mari promisiuni făcute de ministrul actual, Andrei Usatâi. Mărirea salariilor medicilor de familie până la zece mii de lei, felcerilor și surorilor medicale până la cinci mii a fost promisă de conducerea ministerului din iunie anul trecut. Majorarea însă a rămas și până astăzi un vis frumos…

Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei

Galina Balmoș, ministrul Protecției Sociale, Familiei și Copilului, Valentina Buliga, ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei

MMPSF susține că noul program de acordare a ajutorului social a devenit pentru RM principalul instrument de reducere a sărăciei, programul fiind apreciat și de Banca Mondială. În urma introducerii plăţii de ajutor social, nivelul de sărăcie a scăzut cu 6%. Peste 70 la sută din toate prestaţiile achitate în cadrul programului de ajutor social au fost direcţionate spre cea mai săracă populaţie, menţiona anterior ministrul Valentina Buliga.

În prezent, în R. Moldova primesc ajutor social circa 80 de mii de familii. Peste 80% din familii beneficiare de ajutor social au în componenţa lor cel puţin un copil. Cuantumul mediu al acestei prestaţii pentru familiile cu copii constituie peste 800 lei.

Legea adopțiilor a suferit, în ultimii trei ani, mai multe schimbări. Reforma de bază în domeniul adopției a început în 2010, odată cu introducerea Legii privind regimul juridic de adopții, care stabilea termenii și condițiile de adopție. Noua lege prevedea un termen de doi ani, timp în care autoritățile vor încerca reintegrarea copilului în familie și doar după acest termen familia care dorește să adopte un copil îl vor putea înfia. Prevederea însă a frânat puternic procesul de adopții în RM, termenul de doi ani fiind unul prea mare. Astfel, MMPSF a recunoscut că legea nu este tocmai perfectă și este loc de îmbunătățiri. Astfel, pentru legea din 2010 au fost propuse mai multe amendamente, printre care reducerea termenului de doi ani la un an, reguli stricte, care să evite separarea fraților la adopție și eliminarea prevederilor discriminatorii pentru părinții care își doresc să adopte un copil.

Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor 

Pavel Buceațchi, ministrul Dezvoltării Informaționale, Alexandru Olenic, ministrul Tehnologiei Informației și Comunicaților, Pavel Filip, ministrul Tehnologiei Informației și Comunicaților

Guvernarea comunistă a lăsat drept „moștenire” pierderi de 11 milioane de lei la ÎS „Poșta Moldovei”, pașapoarte de tip sovietic în circulație pe teritoriul RM, livretul militar ca document în baza căruia se poate vota, acesta fiind un mijloc prin care se pot frauda alegerile, iar programul SALT, care prevedea asigurarea fiecărei localități cu internet s-a dovedit a fi unul declarativ, din moment ce doar 28% din gospodării au acces la internet.

Pașapoartele de tip sovietic și astăzi mai servesc drept act de identitate pentru 260 mii de cetățeni, iar livretul militar este un document care poate fi prezentat pentru a primi un buletin de vot. Dacă ar fi să vorbim și despre reușitele MTIC, atunci am putea menționa următoarele: implementarea serviciului „Oficiul mobil de documentare”, care permite perfectarea actelor de identitate, înregistrarea la domiciliu/reşedinţă, precum şi înregistrarea persoanelor cu atribuirea numărului de identificare de stat în afara secţiilor (birourilor) de evidenţă şi documentare a populaţiei, adică la adresa indicată de solicitant, serviciu care funcționează pe întreg teritoriul țării; eliberarea buletinelor de identitate și a pașapoartelor biometrice prin intermediul misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale RM; oferirea primului buletin gratis pentru tinerii care împlinesc vârsta de 18 ani.

De menționat că implementarea acestor servicii contribuie la combaterea corupției și birocrației.

Ministerul Tineretului şi Sportului

Larisa Șavga, ministrul Educației și Tineretului, Ion Cebanu, ministrul Tineretului și Sportului

Până la evenimentele din 2009 şi schimbarea guvernării, situaţia în domeniul tineretului nu era deloc îmbucurătoare. Deşi anul 2008 a fost decretat drept An al Tineretului, cu trei ani în urmă în domeniul tineretului şi sportului aveam un cadru normativ imperfect, resurse limitate pentru dezvoltarea anumitor programe de tineret, lipsa unei infrastructuri locale de lucru cu tineretul, lipsa infrastructurii sportive şi dotarea insuficientă cu inventar sportiv, şi alte serii de probleme.

După trei ani de activitate însă, nu sunt sesizate schimbări majore. Astfel, în perioada de referinţă a fost elaborată şi implementată „Strategia naţională pentru tineret pe anii 2009-2013” bazată pe următoarele principii: garantarea nediscriminării şi asigurarea şanselor egale, respectarea şi asigurarea tinerilor în calitate de cetăţeni, încurajarea participării tinerilor la viaţa societăţii şi la soluţionarea problemelor sociale, promovarea cooperării internaţionale.

De asemenea, în martie anul curent a fost adoptată Hotărârea de Guvern privind implementarea Legii voluntariatului care reglementează activităţile de voluntariat şi stipulează faptul că perioadele de voluntariat pot fi considerate asemenea unor stagii de practica/muncă.
În prezent, a demarat procesul de elaborare a cinci strategii raionale de tineret, care, ulterior, vor fi utilizate pentru redactarea Strategiei Naţionale de Tineret elaborată în 2013.