Miniștrii UE au aprobat un plan de 20 de miliarde de euro pentru a renunța la combustibilii fosili rusești

Miniștrii de finanțe ai UE au ajuns marți (4 octombrie) la un acord privind colectarea a 20 de miliarde de euro de pe piața de carbon a blocului pentru a sprijini tranziția de la energia rusească, deschizând calea pentru discuții cu Parlamentul European în vederea finalizării planului.

Acordul de marți face parte dintr-un plan mai amplu de 300 de miliarde de euro prezentat de Comisia Europeană în luna mai pentru a accelera tranziția energetică în urma agresiunii militare a Kremlinului în Ucraina.

“Astăzi am realizat un pas important în consolidarea autonomiei Europei față de combustibilii fosili ai Rusiei”, a declarat Zbyněk Stanjura, ministrul de finanțe al Republicii Cehe, care deține președinția rotativă a UE.

“Având în vedere contextul geopolitic de când Rusia și-a început agresiunea militară împotriva Ucrainei și având în vedere ultimele atacuri asupra infrastructurii energetice din Europa, sunt sigur că este necesar să se facă presiuni pentru un acord rapid asupra acestei propuneri”, a adăugat el.

Propunerea va adăuga un nou capitol privind energia la planurile naționale de redresare aprobate de Uniunea Europeană pentru a relansa economia în urma crizei COVID-19 de acum doi ani.

Rezerva de stabilitate a pieței a fost menținută

Inițial, Bruxelles a sugerat eliberarea de credite de carbon din rezerva de stabilitate a pieței, un mecanism instituit în 2015 pentru a elimina certificatele excedentare din schema de comercializare a certificatelor de emisii, pentru a susține prețul carbonului și a stimula reducerea emisiilor de CO2.

Dar țările UE, precum Germania, Franța, Olanda și Danemarca, s-au opus ideii, a declarat Agnese Ruggiero de la Carbon Market Watch, un ONG ecologist. Iar în Parlamentul European, toate grupurile politice principale sunt, de asemenea, vehement împotrivă.

Prin propunerea sa, Comisia Europeană a încercat probabil să ia doi iepuri dintr-o lovitură, obținând fonduri și răspunzând solicitărilor țărilor din estul UE de a aborda problema prețurilor ridicate de pe piața carbonului, a spus Ruggiero.

Dar propunerea risca să provoace o spirală negativă, deoarece eliberarea mai multor cote ar duce la scăderea prețurilor în cadrul schemei de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), ceea ce ar necesita eliberarea mai multor cote pentru a atinge pragul de 20 de miliarde de euro, a explicat ea.

Experții au criticat, de asemenea, planul Comisiei, afirmând că acesta ar submina încrederea în ETS într-un moment în care UE are nevoie de un preț ridicat al carbonului pentru a susține obiectivele mai ambițioase de decarbonizare ale blocului pentru 2030.

Țările UE se pregătesc de o confruntare cu Parlamentul European

În schimb, miniștrii UE au sprijinit o combinație de fonduri, printre care 75% din cele 20 de miliarde de euro din Fondul pentru inovare și 25% din vânzarea anticipată a certificatelor de emisii de dioxid de carbon (frontloading).

Deși pe termen scurt vor fi vândute mai multe cote pe termen scurt, nu vor fi adăugate noi cote de CO2 în cadrul ETS, ceea ce va crește presiunea asupra țărilor UE pentru a accelera reducerea emisiilor în a doua jumătate a deceniului pentru a atinge obiectivul blocului pentru 2030.

Dar ideea de a utiliza Fondul pentru inovare este respinsă de Parlamentul European, care ar prefera ca cele 20 de miliarde de euro să fie luate din fondul obișnuit de cote de emisii.

“Nu suntem deloc de acord ca cea mai mare parte a banilor să provină din fondul de inovare, deoarece avem nevoie de acest fond pentru a sprijini tranziția industriei”, a declarat Peter Liese, un eurodeputat german care este negociatorul principal al reformei ETS în Parlamentul European.

“Acest lucru este complet inacceptabil pentru noi. Și vom lupta din greu împotriva acestei propuneri” în timpul discuțiilor finale cu statele membre ale UE, a adăugat el, precizând că state membre precum Franța și Olanda sunt de partea Parlamentului.

Săptămâna trecută, Liese a prezentat o poziție comună pe această temă cu cele mai mari patru grupuri politice din Parlament – Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta, Socialiștii și Democrații (S&D) de stânga, grupul de centru Renew Europe (RE) și Verzii.

În ciuda îngrijorărilor Parlamentului, Federico Sibaja, de la grupul de reflecție Sandbag, a declarat că obținerea de bani din Fondul pentru inovare aduce și beneficii.

“Aceste resurse ar fi mai bine cheltuite decât în modul în care sunt cheltuite în prezent, deoarece proiectele din Fondul de inovare se concentrează cu adevărat pe tehnologii inovatoare care ar putea să nu fie implementate în următorii ani. În timp ce, de fapt, banii din fondurile de redresare vor fi cheltuiți imediat pentru strategii de atenuare”, a explicat el.

Domeniul de aplicare al Fondului pentru inovare ar trebui, de asemenea, să fie abordat în cadrul unor discuții mai ample privind reforma pieței carbonului, a adăugat el.

Cu toate acestea, nu este încă clar dacă negocierile vor avea loc în cadrul reformei mai ample a pieței carbonului, care ar permite tranzacțiile de tip “horse-trading” în cadrul acestui dosar, sau dacă vor fi abordate în cadrul unor negocieri separate.

Se așteaptă ca Parlamentul European să voteze asupra poziției sale în noiembrie. Acesta va negocia apoi planul cu țările UE.

În cazul în care va fi adoptată, propunerea de “frontloading” a Parlamentului ar lăsa țările UE cu mai puține cote până la sfârșitul deceniului, ceea ce înseamnă că presiunea pentru decarbonizare “va fi și mai mare” pe măsură ce UE se apropie de 2030, a spus Liese.

“De aceea, statele membre nu sunt atât de mulțumite”, a recunoscut el.

Comisia Europeană speră ca propunerea să fie adoptată până la începutul anului viitor.