Ministrul de externe al Poloniei: Rusia a cheltuit până la 2% din PIB-ul Moldovei pentru a aduce la putere partide pro-ruse. A suferit o înfrângere. Moldovenii au ales Europa

Ministrul de externe al Poloniei, Radosław Sikorski, a declarat că Rusia a cheltuit anul trecut o sumă în jur de 2% din PIB-ul Republicii Moldova, încercând să aducă la putere în țară partide pro-ruse. Totuși, tentativa a eșuat, iar moldovenii au ales cursul european de dezvoltare.

Sikorski a făcut declarația pe 26 februarie, în Sejm, prezentând raportul anual de politică externă a Poloniei. El a legat presiunile asupra Moldovei de războiul hibrid al Rusiei și de lupta Kremlinului pentru influență în Europa de Est.

„Sprijinim, de asemenea, statele din regiunea noastră, precum Moldova, care doresc să devină parte a Occidentului, dar care rămân în orbita ambițiilor teritoriale ale Moscovei. Anul trecut, Rusia a cheltuit echivalentul a chiar două procente din PIB-ul Moldovei pentru ca partidele pro-ruse să câștige alegerile parlamentare. A suferit o înfrângere. Moldovenii au ales Europa, pentru că vor să trăiască mai bine și mai în siguranță”, a declarat Sikorski.

Ministrul polonez a subliniat că Varșovia va continua să sprijine parcursul european al Chișinăului și reformele necesare integrării.

„Vom ajuta la reformele care condiționează aderarea la Uniunea Europeană, inclusiv la pregătirea administrației publice pentru negocierile de aderare”, a spus oficialul.

În discursul său amplu, Sikorski a descris acțiunile Rusiei drept parte a unui război hibrid mai larg purtat împotriva statelor din flancul estic.

„Kremlinul nu va ceda. Va testa noi limite. În această luptă, este extrem de importantă consolidarea rezilienței societății noastre. De aceea, de la cei mai tineri până la cei mai în vârstă — locuitorii Poloniei trebuie să fie înarmați cu cunoștințe despre cum să facă față pericolelor din internet. Conștientizarea cine, ce și în ce scop publică, precum și solidaritatea în combaterea dezinformării reprezintă datoria noastră colectivă, patriotică.

Internetul este pentru adversari un câmp de luptă convenabil — pentru că este ieftin și accesibil. Marea majoritate a traficului automatizat din rețea este opera boților malițioși. Adesea, în spatele lor se află organizații și finanțări din țări ostile nouă. De aceea, în ofensiva împotriva amenințărilor digitale vor coopera toate instituțiile competente ale statului.

Implicarea Poloniei și expertiza sa în combaterea operațiunilor informaționale ostile au obținut deja recunoaștere internațională. Dovada este invitația în prestigiosul mecanism G7 Rapid Response Mechanism (Mecanismul de Răspuns Rapid), care reunește statele cele mai avansate în combaterea dezinformării”.

Ministrul polonez a reiterat că responsabilitatea pentru războiul din Ucraina aparține integral Rusiei și a respins orice idee de compromis cu Kremlinul.

„Prima și cea mai importantă chestiune: în Ucraina războiul continuă, iar întreaga responsabilitate revine agresorului — Rusia. Atacurile asupra populației civile, asupra clădirilor rezidențiale, școlilor, trenurilor sau spitalelor reprezintă o încălcare a principiilor fundamentale ale dreptului internațional.

Putin nu vrea pace, ci capitulare. Reamintesc că încă în anii ’90 Rusia a oferit Ucrainei garanții de securitate. În schimb, Ucraina a renunțat la armele nucleare, deținând la acel moment al treilea arsenal ca mărime din lume. Acordul a fost negociat cu participarea statelor occidentale. În 2014, în momentul anexării Crimeii, Ucraina era un stat constituțional neutru.

Datorită curajului soldaților săi, sacrificiului cetățenilor și sprijinului aliaților din întreaga lume — inclusiv al Poloniei — Ucraina se apără. Tuturor celor care consideră că ajutorul pentru Ucraina este inutil sau nerentabil le spun clar: vă înșelați”.

El a avertizat că o eventuală înfrângere a Ucrainei ar amplifica amenințarea rusă la adresa întregii regiuni și ar genera costuri de securitate mult mai mari pentru statele NATO.

„Dacă Ucraina ar pierde, amenințarea din partea Rusiei nu va scădea, ci va crește! Să ne imaginăm ce s-ar întâmpla dacă tancurile lui Putin ar ajunge la Medyka, lângă Przemyśl.

Pentru întărirea apărării propriului teritoriu ar trebui să alocăm mult mai mulți bani decât ne costă astăzi ajutorul pentru Ucraina. În anii 2022–2025, Uniunea Europeană și statele membre au sprijinit Ucraina cu aproape 200 de miliarde de euro. Apărarea țărilor de pe flancul estic al NATO, în cazul unei eventuale agresiuni ruse, ar costa cel puțin 1.200 de miliarde de euro — de 24 de ori mai mult decât bugetul Poloniei pentru apărare.

O Ucraină liberă, parte a Occidentului, este pentru noi o șansă: o șansă de a smulge colții imperialismului rus, de a întări apărarea comună, de a dezvolta cooperarea economică, proiectele comune din industria de apărare și implicarea companiilor noastre în procesul de reconstrucție. Polonia este deja al doilea furnizor de bunuri către Ucraina.

Iar ucrainenii care locuiesc în Polonia contribuie deja la dezvoltarea economiei poloneze. În 2024, PIB-ul nostru a crescut datorită lor cu aproape 100 de miliarde de zloți — peste jumătate din suma alocată în același an Fondului Național de Sănătate.

Marea majoritate a refugiaților ucraineni lucrează sau desfășoară activități economice. Rata de ocupare a adulților imigranți din Ucraina este chiar mai mare decât în rândul polonezilor. Din 2022, ucrainenii au înființat în Polonia peste 120 de mii de companii. Angajează oameni și plătesc taxe aici, la noi. Aceste firme sporesc de ani de zile schimburile comerciale cu Ucraina. Iar în timp de pace rolul lor va crește și mai mult. Dar nu este vorba în primul rând despre profitul financiar”, a mai opinat ministrul de Externe al Poloniei.