Ca și în cazul găgăuzilor, o mișcare de renaștere națională a bulgarilor basarabeni își are originea în anii ’80 ai secolului al XX-lea (paralelă cu cea a moldovenilor), când au fost publicate ziare în limba bulgară, au fost înființate asociații culturale și educaționale, iar limba bulgară a fost introdusă în școlile locale, mai ales după destrămarea Uniunii Sovietice: inițial, doar ca materie opțională, iar mai târziu ca materie obligatorie.
Universitatea de Stat „Grigore Țamblac” din Taraclia este o instituție de învățământ superior moldo-bulgară deschisă la 1 octombrie 2004 de către președintele Bulgariei Gheorgi Pîrvanov și fostul președinte al Moldovei, Vladimir Voronin. Universitatea din Taraclia pretinde că este un centru cultural și spiritual care asigura studierea și păstrarea moștenirii culturale bulgare în R. Moldova, iar limbile de studiu la această universitate sunt bulgara și româna. Dar, deși anunță acest lucru, site-ul oficial al universității are doar versiunea rusă (http://tdu-tar.md./).

De ce se simt bulgarii parte a „lumii ruse”?

Majoritatea locuitorilor din raionul Taraclia și UTA Găgăuzia consideră că R. Moldova aparține lumii ruse. Aceștia cred că viitorul țării va fi în componența Federației Ruse și se informează aproape exclusiv din presa de la Moscova, potrivit unui studiu efectuat de Institutul de Politici Publice, lansat pe 20 septembrie 2016 la Chișinău. Studiul „Moldova între Est și Vest: viziuni din Găgăuzia și Taraclia” identifică principalele probleme care trebuiesc rezolvate pentru a contribui la coeziunea socială în R. Moldova. Identitatea primară pentru locuitorii Taracliei și Găgăuziei constituie identitatea civică – cetățean al R. Moldova, iar la întrebarea dacă se simt integrați în societatea moldovenească, majoritatea locuitorilor ambelor unități administrative (70%) au răspuns afirmativ.

În același timp, într-un mod paradoxal, în sens etno-cultural, majoritatea respondenților a răspuns că R. Moldova aparține „lumii ruse”. Aproape 65% din intervievați percep spațiul cultural al R. Moldova ca parte a lumii ruse, 2,4% au spus că R. Moldova face parte din spațiul cultural european, iar 21% au spus că nu aparține nimănui.

Majoritatea respondenților au mai spus că văd viitorul R. Moldova în componența Rusiei (34%). Un număr mai mic de cetățeni (31%) consideră că viitorul R. Moldova va fi într-o federație împreună cu Transnistria și Găgăuzia. În independența Moldovei cred 18% din locuitorii intervievați și foarte puțini sunt cei care văd viitorul R. Moldova în Uniunea Europeană (1,6%) sau alături de România (0,4%). Aproape 80% din respondenți au spus că Rusia este țara în care preferă să-i vadă pe copiii lor, iar 60% din intervievați au spus că nu văd viitorul copiilor săi în R. Moldova.

Limba rusă este cunoscută practic de toți locuitorii celor două regiuni, mai mult decât limbile etniilor bulgară și găgăuză, subliniază autorii studiului. Limba română este vorbită liber de 31% din locuitorii Taracliei și 13% de locuitorii din autonomia găgăuză, deci un indicator mai bun pentru etnicii bulgari. Cel mai mult în casele locuitorilor regiunilor se vorbește în rusă (48%), mai puțin în găgăuză – 44,9% (în UTAG) și bulgară – 35,4% (în raionul Taraclia). Mai mult, limba rusă este preferată ca limbă de studii de către marea majoritate (80%) și doar 10% ar dori ca fiii și fiicele lor să studieze în școlile cu predare în limba română. Totodată, ideea creării școlilor mixte de predare în română și rusă este acceptată de jumătate din respondenți.

Nostalgii sovietice, sfidări moldovenești și ucrainene

Datele statistice mai arată un puternic sentiment al locuitorilor regiunilor față de Uniunea Sovietică. Majoritatea etnicilor bulgari și găgăuzi se raportează istoric la fosta URSS (37,6%) sau la actuala Federație Rusă (17,4%). Dacă în cazul etniei găgăuze disputele privind istoricul grupului continuă, paradoxul este vizibil în cazul etnicilor bulgari, când doar 6,5% din respondenții din raionul Taraclia percep statul național bulgar ca patrie istorică. În acest context, dacă în R. Moldova se va ajunge la evenimente asemănătoare celor din Ucraina, atunci viitorul construcției statale moldovenești va fi văzut cu neîncredere de locuitorii regiunilor.

Acest fapt se întâmplă în mare parte, dacă nu în totalitate din cauza că populația acestor regiuni preferă să urmărească știri și programe analitice în limba rusă. Consumul mediatic al locuitorilor regiunilor arată că limba rusă este preferată de circa 93% din respondenți. Legislativul local a adoptat o serie de legi, potrivit cărora, aceștia s-au asigurat cu dreptul de a elibera licențe pentru operatorii de cablu fără aprobarea Consiliului Coordonator al Audiovizualului din Chișinău. Posturile naționale de televiziune nu sunt privite în regiune din cauza lipsei unui conținut atractiv, dar și pentru faptul că este puțină lume care înțelege româna.

Drept rezultat, aproape 78% din respondenții din Găgăuzia și Taraclia susțin alipirea Crimeii la Federația Rusă și nu consideră că a avut loc anexarea. În afară de aceasta, aproape 70% din intervievați au spus că puterea actuală din Ucraina de după Maidan este una fascistă.

Planuri de autonomie bulgară

În anul 2016, de Ziua scrisului și culturii slave, etnicii bulgari din R. Moldova sau, mai bine zis, pentru șefii organizațiilor etnice ale bulgarilor au decis să organizeze, pe 24 mai, al treilea Congres republican al bulgarilor din Moldova în cadrul căruia au inclus un singur subiect pe ordinea de zi – discutarea proiectului de lege cu privire la statutul etnocultural al raionului Taraclia. Atmosfera din sala mare a Casei de Cultură din Taraclia a semănat mai mult cu cea a unei adunări de partid din anii sovietici, iar Fiodor Sabii, președintele Comunității bulgarilor din Republica Moldova, a anunțat că în sală sunt prezenți 185 de oameni (deși erau ceva sub 100 de persoane). Printre cei veniți la Taraclia au fost și ambasadorul Bulgariei la Chișinău, Petar Valov, șeful Secției politică și economică a Delegației UE în Republica Moldova, Wiecher Slagter, deputata comunistă Inna Șupac, bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, precum și reprezentanți ai mai multor organizații etnice ale bulgarilor.

Ante-istoria acestui eveniment vine din data de 12 noiembrie 2015, când în Parlamentul R. Moldova deputații fracțiunii Partidului Comuniștilor au înregistrat proiectul Legii cu privire la statutul etnocultural al raionului Taraclia, un document care să determine bazele juridice ale regiunii și să protejeze interesele bulgarilor „în procesul de alegere a căilor și formelor lor de dezvoltare etnoculturală”. Principalele prevederi ale acestui document sunt: raionului îi pot fi acordate și alte drepturi în domeniile educației și culturii; realizarea dreptului la statut de raion etnocultural nu trebuie să aducă atingere intereselor altor comunități etnice; la efectuarea reformei administrativ-teritoriale, R. Moldova garantează păstrarea, integritatea și funcționarea plenară a raionului etnocultural Taraclia în hotarele sale existente; dreptul la statut etnocultural nu este identic cu dreptul la autodeterminare național-teritorială a raionului Taraclia; pe teritoriul raionului se utilizează, de rând cu limba de stat, limbile bulgară și rusă; statul asigură funcționarea obligatorie a structurilor tuturor autorităților centrale pe teritoriul raionului etnocultural Taraclia.

Din luările de cuvânt ale liderilor locali înțelegem că această preocupare nu este legată de încălcarea drepturilor comunității bulgare, care potrivit lui Fiodor Sabii, președintele Comunității bulgare din R. Moldova, are 30 de instituții de învățământ de nivel diferit în care timp de 3 ore pe săptămână se predă limba bulgară și o oră – istoria, tradițiile și obiceiurile bulgarilor. Mai degrabă aceste agitații ale bulgarilor vin din perspectiva reformei administrativ-teritoriale care este impusă de FMI, iar alipirea raionului la UTA Găgăuzia, fie la raionul Cahul sau către oricare regiune va duce inevitabil la micșorarea proporției reprezentată de minoritatea națională a bulgarilor. Reprezentantul comunității bulgarilor crede că acest lucru „va duce la un proces anumit de asimilare a bulgarilor. „Vom pierde, în oarecare măsură și susținerea internațională din partea patriei noastre istorice, Republica Bulgaria, membră a UE”. Sabii a ținut să precizeze că bulgarii niciodată „nu au făcut gălăgie” și rămân „acea putere de la sudul țării care optează pentru integritatea, suveranitatea și independența R. Moldova”.

Strategii bulgare… pentru bulgari

Ministrul bulgar pentru Diaspora şi Religie, Bojidar Dimitrov, a declarat că 500 mii de etnici bulgari din Basarabia şi sud-vestul Ucrainei sunt eligibili pentru a deveni cetăţeni bulgari. Potrivit oficialului, din 2002, peste 28 de mii de persoane din R. Moldova au primit cetăţenia bulgară, dintre care circa 20 de mii locuiesc acum în Bulgaria.

În opinia lui Bojidar Dimitrov, 2,5 milioane de persoane, cu origini bulgare, locuiesc în Macedonia, Albania, Kosovo, România, Ucraina, R. Moldova, Grecia, Turcia, Rusia şi în alte foste republici sovietice. Majoritatea vor să obţină cetăţenia bulgară, în timp ce 70% intenţionează să se restabilească în Bulgaria, să cumpere o locuinţă şi să găsească un loc de muncă. Ministrul consideră că acest lucru poate contribui la soluţionarea crizei demografice din Bulgaria.

Prin vocea ambasadorului Bulgariei în R. Moldova, Petar Valov, putem distinge și alte strategii ale Bulgariei față de conaționalii săi din sudul țării. Astfel, scopul principal al noii legi administrative, susținută de oficialii de la Sofia, trebuie să fie garantarea statutului juridic al raionului și menținerea statutului autonom al regiunii. Păstrarea Universității din Taraclia și atractivitatea ei nu doar pentru tinerii din Taraclia este o altă preocupare a statului bulgar. Universitatea trebuie să devină o filială a universității din Bulgaria, aici să predea profesori din Bulgaria, iar diplomele să fie bulgare, adică europene. La aceasta se adaugă și păstrarea școlilor profesionale cu predare în limba bulgară. Un loc aparte ocupă dezvoltarea economică a raionului, ambasadorul amintind că UE oferă 6,5 milioane de euro pentru proiecte din Găgăuzia și raionul Taraclia și îndeamnă oamenii să profite de acest ajutor.

Prinși între „lumea rusă”, patria lor istorică – Bulgaria și patria lor adoptivă – R. Moldova, instrumentalizați în diferite proiecte politice și geopolitice regionale, confruntați cu mari probleme de identitate lingvistică și culturală, bulgarii rămân o mare enigmă pentru factorii de decizie de la Chișinău, dar și pentru noi toți. Și în definitiv, bulgarii sunt unul din multe alte paradoxuri pe care ironic le-a creionat istoria în acest spațiu al încrucișărilor civilizaționale.