Moaștele Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, vor ajunge în premieră în Republica Moldova, la Durlești, în cadrul sărbătorii hramului Bisericii „Sfântul Apostol Andrei”. Evenimentul va avea loc pe 13 decembrie 2025, zi în care credincioșii prăznuiesc pe cel Întâi Chemat, apostolul considerat a fi întemeietorul creștinismului pe teritoriul românesc.
Decizia de a aduce moaștele a fost posibilă cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și prin bunăvoința Înaltpreasfințitului Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, de la Catedrala Arhiepiscopală din Galați.
Arhiepiscopia Chișinăului din cadrul Mitropoliei Basarabiei subliniază că acesta este un moment „cu profundă semnificație duhovnicească și identitară”, care întărește legătura dintre Biserica din Basarabia și Biserica-Mamă.
Sărbătoarea hramului va fi marcată printr-o Sfântă Liturghie arhierească, oficiată de un sobor de ierarhi, preoți și diaconi de pe ambele maluri ale Prutului, la care vor participa Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, alături de ierarhii Sinodului Mitropolitan, Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, precum și alți ierarhi și clerici invitați.
Sfântul Andrei a fost unul dintre cei doisprezece apostoli ai lui Iisus Hristos, fratele lui Petru, și este cunoscut în tradiția creștină pentru rolul său de propovăduitor al Evangheliei. Este numit „Cel Întâi Chemat” deoarece a fost primul ucenic chemat de Iisus să-L urmeze. Tradiția creștină îl arată că a predicat în mai multe regiuni, inclusiv în Asia Mică, Grecia și regiunea Mării Negre.
Potrivit tradiției Bisericii Ortodoxe Române, Sfântul Andrei a ajuns pe teritoriul actual al Dobrogei, în zona Tomisului (astăzi Constanța), aducând creștinismul pentru prima dată pe pământul românesc, și este considerat Ocrotitorul României, patronul spiritual al poporului român.
Din acest motiv, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește cu mare evlavie, iar numeroase biserici și hramuri din România îi sunt dedicate.
Ziua lui, 30 noiembrie (stil nou) sau 13 decembrie (stil vechi), este sărbătorită ca sărbătoare națională și religioasă și este asociată cu obiceiuri populare și tradiții menite să protejeze locuința și comunitatea.
