Republica Moldova a sărbătorit 34 de ani de independență cu o vizită simbolică și de calibru: la Chișinău au venit președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și premierul Poloniei, Donald Tusk. Vizita a fost o demonstrație clară de susținere europeană pentru statul moldovean și o reafirmare a parcursului pro-european al țării. Președinta Maia Sandu a subliniat: „nu suntem singuri”, iar mesajul a fost însoțit de semnale politice și diplomatice puternice din partea liderilor occidentali.
Discuțiile au evidențiat contrastul între trecutul dominat de control și frică, caracteristic Uniunii Sovietice, și viitorul promis de Uniunea Europeană: libertate, stabilitate și perspective economice clare. Macron a avertizat fără menajamente că Rusia continuă un război de agresiune și caută să destabilizeze regiunea, făcând din Moldova un punct strategic vulnerabil. În paralel, liderii europeni au reafirmat angajamentul blocului comunitar pentru sprijin economic și politic în vederea consolidării independenței și securității țării.
Această vizită are loc într-un context extrem de sensibil, la doar o lună înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie, considerate decisive pentru direcția politică a țării. Experții subliniază că prezența acestor oficiali europeni are și un rol simbolic: de a contrabalansa influența Rusiei și a reaminti alegătorilor moldoveni că opțiunea europeană este reală și susținută la cel mai înalt nivel.
Pe străzile Chișinăului, reacțiile cetățenilor variază de la entuziasm și mândrie la scepticism și nostalgie. Mulți amintesc de perioadele în care securitatea și libertatea erau limitate sub regimul sovietic, în timp ce alții se tem că opțiunea pro-europeană va întâmpina obstacole economice și politice interne. În această tensiune, alegerea cetățenilor devine nu doar politică, ci și simbolică: între trecut și viitor, între Rusia și Europa.
În esență, vizita liderilor europeni subliniază un mesaj clar: Moldova are oportunitatea să se alinieze unui parcurs european, dar rămâne vulnerabilă la tentațiile nostalgiei sovietice promovate de Kremlin. Decizia finală aparține alegătorilor, iar scrutinul din 28 septembrie va fi un test major al orientării geopolitice a țării.
