New York Times de pildă consideră că "este important ca şefii de guverne din cele mai puternice 7 ţări industriale ale lumii să îşi amplifice presiunile la adresa Rusiei. Preşedintele Putin trebuie tras la răspundere pentru influenţa sa asupra separatiştilor din estul Ucrainei. Acolo, intimidările şi violenţa trebuie să înceteze. Nimeni nu îşi doreşte un nou război rece sau ceva asemănător. Însă Putin trebuie să ştie că încercările lui de destabilizare a Ucrainei nu vor rămâne fără urmări", afirmă răspicat cotidianul american.
La rândul său, Washington Post constată că "preşedintele Obama şi cancelara Merkel i-au cerut în sfârşit lui Putin să recunoască rezultatul alegerilor prezidenţiale din Ucraina şi să negocieze cu noul preşedinte, Petro Poroşenko. Moscovei i s-a cerut de asemenea să sisteze livrarea de armament separatiştilor, în caz contrar Rusia riscând să fie din nou sancţionată. Fără îndoială, Putin va verifica noile ameninţări occidentale extrem de atent. Preşedintele rus nu a renunţat încă la strategia lui de destabilizare a Ucrainei. Şi de ce ar face-o, de vreme ce Occidentul priveşte neputincios?"
Din capitala elveţiană, Neue Zürcher Zeitung subliniază că, "în pofida faptului că Obama a început să dea tonul aliaţilor europeni din NATO, aceştia din urmă ezită să majoreze cheltuielile destinate apărării şi înarmării şi se tem de eventuale acţiuni de provocare din partea Moscovei".
Frankfurter Allgemeine Zeitung, care remarcă la rândul său avertismentele clare ale lui Obama la adresa Rusiei, este de părere că "abordarea preşedintelui american este, până la urmă, şi un indiciu pentru cât de mari sunt îndoielile ţărilor din estul Europei că America îşi va respecta obligaţiile de partener".
În concluzie, mai scrie FAZ: "Acest preşedinte cunoaşte toate aceste frământări, cum la fel de bine ştie şi limitele puterii americane în faţa conducerii ruseşti, care revendică o bună parte din vecinătăţi. Oricum, Polonia şi ţările baltice au primit promisiunea lui Obama că nu vor fi lăsate singure".
Tages-Anzeiger punctează în schimb faptul că "Ucraina se află, totuşi, la estul promisiunilor lui Obama". Jurnaliştii elveţieni remarcă în context că, "în pofida acestor frumoase promisiuni, există o diferenţă între solidaritatea şi loialitatea unui partener. Prin urmare, scrie Tages-Anzeiger, "guvernul din Kiev nu se poate baza defel pe o susţinere militară similară celei care i-a fost promisă Poloniei."
Moldova, neutralitate imposibilă
Din Austria, cotidianul Der Standard analizează situaţia incertă a Moldovei şi îl citează pe premierul Republicii, conform căruia "Moldova nu poate fi o ţară neutră după modelul Elveţiei".
În interviul pe care premierul Iurie Leancă l-a oferit jurnaliştilor austrieci, demnitarul a spus că ţara sa speră să fie integrată "cândva" în UE.
În atare context, scrie Der Standard, "Moldova, ţară cu un guvern puternic orientat către România şi UE, doreşte să fie salvată astfel încât să nu ajungă o a doua Ucraină. Moldova a înţeles repede şi că actuala situaţie reprezintă o oportunitate pentru ea".
"Nu numai UE doreşte ca Moldova să se apropie de Europa occidentală, ci şi preşedintele Obama, care a declarat că va reevalua parteneriatul cu Moldova în contextul investiţiilor americane crescânde în infrastructura militară din Europa de Est", scrie Der Standard.
Sursa: DW.DE
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
